Spune-mi ce puls ai ca să-ți spun cât trăiești – așa ar suna motto-ul privitor la relația dintre frecvența cardiacă și rata supraviețuirii.
Povestea bătăilor inimii
Inima are o rezervă contractilă de circa 3 miliarde de bătăi pe durata întregii vieți: unii "consumă" aceste bătăi mai repede, alții mai lent. Așa se explică de ce un hamster al cărui cord bate de 450 ori/minut trăiește doar 3 ani, iar un individ cu o frecvență cardiacă de 70/minut are o speranță de viață de peste 70 ani. Frecvența cardiacă este expresia necesităților metabolice ale organismului: este mai mare la rozătoare din cauza ratei metabolice crescute și mai mică la un elefant din cauza ratei metabolice scăzute.
Frecvența cardiacă și speranța de viață
Frecvenţa bătăilor inimii este un factor predictor independent pentru cât trăim. Alura ventriculară crescută este un factor de risc cunoscut pentru bolile cardiovasculare, însă există dovezi din studii clinice care au arătat că frecvența cardiacă de repaus este independent corelată cu mortalitatea generală: astfel, un puls crescut este asociat cu un exces de mortalitate, iar unul scăzut cu o supraviețuire mai bună. Nu este vorba despre frecvența cardiacă la o singură determinare, ci despre un puls constant crescut sau scăzut pentru mai mulți ani la rând. Această regulă este confirmată și de faptul că sportivii de performanță, care sunt hipervagali și au o frecvență cardiacă redusă (uneori în domeniul bradicardiei, adică sub 60 bpm), au o sperață de viață mai bună decât media din populația generală. Un alt argument care sprijină această asociere este faptul că beta-blocantele, medicamente care scad frecvența cardiacă, prelungesc supraviețuirea la pacienții cu insuficiență cardiacă (care au tahicardie prin activarea compensatorie a sistemului simpato-adrenergic). Nu în ultimul rând, relația dintre frecvența cardiacă scăzută și longevitate a fost evidențiată și la alte mamifere: șoarece 670 bpm/2 ani, hamster 450 bpm/3 ani, iepure 205 bpm/9 ani, pisica 150 bpm/15 ani, cal 45 bpm/40 ani, elefant 30/70 ani, balena 20 bpm/80 ani.
Frecvența cardiacă este un parametru ușor de urmărit în timp și poate constitui un marker important de sănătate pe termen lung. Fiecare dintre noi are o rezervă cardiacă de 3 miliarde de bătăi pe durata vieții. Efectuarea de exercițiu fizic regulat, deși produce tahicardie tranzitorie, întreține tonusul vagal și menține frecvența cardiacă bazală la un nivel jos, conservând astfel bătăile cardiace.
Referințe:
- The relationship between resting heart rate and all-cause, cardiovascular and cancer mortality
- Lifetime heartbeats and longevity in mamals
- Is heart rate a prognostic factor for cardiovascular disease?, Dialogues in Cardiovascular Medicine
- JAMA 2011; 306:2579-2587
