Fri05182012

Last update07:45:57 PM GMT

Back ghid de boli Categorii cardiologie Hipertensiunea arterială - cauze, stadializare

Hipertensiunea arterială - cauze, stadializare

Hipertensiunea arterială (HTA) este definită ca o creștere persistentă a valorilor tensionale peste 140/90 mmHg (consens ESC, AHA) la cel puțin 3 determinări diferite separate de intervale de câte 1 săptămână.

Hipertensiunea este una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică actuale, fiind cea mai frecventă boală cardiovasculară la populația adultă.

Stadializarea hipertensiunii arteriale după AHA și ACC

Stadializarea hipertensiunii arteriale după WHO și ISH

 

TAS (mmHg)

TAD (mmHg)

 

TAS (mmHg)

TAD (mmHg)

TA normală

90-119

60-79

TA optimă

< 120

< 80

Prehipertensiune

120-139

80-89

TA normală

< 130

80-84

HTA gradul I

140-159

90-99

TA normal-înaltă

130-139

85-89

HTA gradul II

≥160

≥100

HTA gradul I (uşoară)

Subgrup: HTA de graniță

140-159

140-159

90-99

90-95

Stadializarea hipertensiunii arteriale după ESH și ESC

HTA gradul II (moderată)

160-179

100-109

TA optimă

HTA gradul III (severă)

≥ 180

≥ 110

≥ 180

≥ 110

TA normală

HTA sistolică izolată

≥ 140

< 90

≥ 140

< 90

TA normal-înaltă

130-139

85-89

Abrevieri:

WHO - World Health Organization

ISH - International Society of Hypertension

ESH – European Soeciety of Hypertension

ESC – European Society of Cardiology

ACC – American College of Cardiology

AHA – American Heart Association

HTA gradul I (uşoară)

140-159

90-99

HTA gradul II (moderată)

160-179

100-109

HTA gradul III (severă)

≥ 180

≥ 110

HTA sistolică izolată

≥ 140

< 90

La gravide, creșterea tensiunii arteriale definește preeclampsia sau eclampsia (dacă asociază și convulsii): tensiune arterială peste 125/75 în primul trimestru, peste 140/90 în ultimul trimestru, sau creșterea TAS cu mai mult de 30 mmHg sau a TAD cu mai mult de 10 mmHg.

Stadializarea hipertensiunii arteriale se face și în funcție de afectarea organelor țintă (creier, cord, rinichi) și de categoria de risc cardiovascular.

Grupa de risc HTA gradul I HTA gradul II HTA gradul III
Fără alți factori de risc risc scăzut risc mediu risc înalt
1-2 factori de risc risc mediu risc mediu risc foarte înalt
cel puțin 3 factori de risc sau afectare de organe țintă risc înalt risc înalt risc foarte înalt
Condiții clinice asociate risc foarte înalt risc foarte înalt risc foarte înalt


Factorii de risc ai hipertensiunii arteriale sunt:

  • vârsta (bărbați peste 55 ani și femei peste 65 ani)
  • rasa (HTA este de 2 ori mai frecventă la afroamericani comparative cu caucazieni)
  • hiperlipidemia (colesterol > 250 mg/dl)
  • diabetul zaharat
  • fumatul
  • obezitatea abdominală
  • sindromul metabolic
  • antecedente de boală cardiovasculară la vârstă tânără
  • sedentarism

Afectarea organelor țintă

  • Creier: modificări la examenul fund de ochi – clasificarea Keith-Wagener a retinopatiei hipertensive (gradul 1 – spasm vascular, raport arteră/venă>3.2, gradul 2 – îngustare arteriolară și încruciare arteriovenoasă, gradul 3 – hemoragii și exsudate retiniene, gradul 4 – edem papilar), semne de encefalopatie hipertensivă
  • Cord: semne radiologice/EKG/ecocardiografice de hipertrofie ventriculară stângă
  • Rinichi: microalbuminurie, proteinurie sau creșterea ușoară a cretininei serice (1.2-2 mg/dl)
  • Vase de sânge: plăci aterosclerotice sau calcificări evidențiate radiologic/ecografic la nivelul aortei, arterelor carotide, iliace sau femurale, creșterea grosimii intimă/medie, anevrisme arteriale (disecante, aterosclerotice), absența pulsațiilor arteriale la nivelul extremităților

Condiții clinice asociate:

Clasificarea hipertensiunii arteriale

I. HTA esențială – este acea formă de hipertensiune pentru care nu se poate stabili o cauză evidentă. Hipertensiune arterială esențială este responsabilă de peste 90% din cazurile de hipertensiune și debutează la adulții peste 55 ani.  Etiologia HTAE se consideră a fi legată de ateroscleroză, disfuncția endotelială și a mecanismelor de reglare a presiunii arteriale.

II. HTA secundară

1. Renală

  • Renovasculară: stenoza/tromboza/anevrism de arteră renală, embolie colesterolică, vasculite, rejet acut de transplant renal, displazia fibromusculară, infarcte renale, compresii extrinseci de arteră renală.
  • Renoparenchimatoasă: glomerulonefrite, pielonefrite, nefrite tubulointerstițiale, necroza tubulară acută, boli chistice ale rinichiului, nefrocalcinoza, tumori renale, nefrita radică, nefropatia diabetică, amiloidoză.

2. Tumori secretante de renină: hemangiopericitom, tumoră Wilms

3. Boli ale aortei: coarctația de aortă, arterita Takayashu

4. Boli suprarenaliene: feocromocitom, hiperaldosteronism (adenom corticosuprarenalian, hiperplazie adrenală bilaterală, adenocarcinom), sindrom Cushing, hiperplazie congenitală prin deficit de 11β-hidoxilază sau 17α-hidroxilază

5. Boli endocrine: tireotoxicoza, hiperparatiroidism, acromegalie, sindrom carcinoid

6. Boli neurologice: hipertensiune intracraniană, sindrom Guillain-Barre

7.Medicamente: contraceptive orale, glucocorticoizi, cocaina, amfetamine, simpatomimetice, inhibitori de monoaminoxidază (IMAO), antidepresive triciclice, eritropoetina, ciclosporina, estrogeni, AINS

8. Boli metablice: porfiria, hipercalcemia.

9. Hipertensiune de halat alb (de cabinet)

Clasificarea în funcție de valorile TAS și TAD

  • HTA sistolo-diatolică: HTA esențială, HTA renală, coarctația de aortă, HTA endocrină, HTA de sarcină, HTA neurogenă, HTA medicamentoasă
  • HTA sistolică: HTA sistolică izolată a vârstnicului, HTA prin debit cardiac crescut (tireotoxicoză, fistulă arteriovenoasă, insuficiență aortică, boala Paget, boala Beri-Beri)
  • HTA diastolică izolată