Exacerb?rile acute în bronhopneumopatia cronic? obstructiv? (BPCO) sunt cauzate de un episod infec?ios (adesea viral) al c?ilor respiratorii ?i sunt asociate cu o morbiditate ?i mortalitate important?.
BPOC este o afecțiune respiratorie cronică caracterizată prin îngustarea căilor aeriene ca urmare a fumatului (activ/pasiv), poluării sau expunerii profesionale. Pe lângă triggerul viral sau bacterian, acutizarea BPOC poate apărea și ca reacția la un agent iritant (ex. poluant din atmosferă): statistic 25% dintre exacebări sunt cauzate de infecții bacteriene (Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis), 25% de infecții virale (virusuri gripale), 25% de co-infecții virale și bacteriene și restul de 25% de expunerea la iritanți; și embolia pulmonară poate decompensa un BPOC. Pe măsura progresiei bolii, exacerbările devin din ce în ce mai frecvente, media fiind de 3 episoade/an (acutizările BPOC sunt mai dese la pacienții pink-puffer, dar sunt mai severe la cei blue-boater).
Clinic, o exacerbare se manifestă prin agravarea semnelor și simptomelor de BPOC: dispneea devine mai severă datorită hipoxiei, tusea se accentuează, cantitatea și culoarea expectorației se modifică, wheezingul devine foarte intens, apare constricție toracică care limitează amplitudinea respirației, pacientul dezvoltă tahipnee (respirație rapidă și superficială) și uneori hemoptizie sau tuse hemoptoică. Dacă triggerul este unul infecțios, tabloul clinic mai include și febră, frisoane. O agravare brutală a simptomatologiei poate duce la apariția unui pneumotorax spontan.
Exacerbările BPOC sunt asociate cu inflamație sistemică și a căilor aeriene (cu bronhospasm, edem al mucoasei și hipersecreție de mucus), hiperinflație pulmonară, alterarea schimbului gazos cu hipoxemie și hipercapnie, detresă respiratorie până la insuficiență respiratorie gravă ce necesită spitalizare, oxigenoterapie, intubație orotraheală și ventilație mecanică.
Investigațiile ce trebuie efectuate la un pacient cu o exacerbare de BPOC sunt radiografia toracică, gazometrie arterială și echilibru acido-bazic, hemogramă. Spirometria este inutilă în diagnosticul sau evaluarea severității exacerbării BPOC.
Ca tratament se recomandă oxigenoterapie (prin metode neinvazive – pe mască, sau invazive – pe sondă endotraheală), corticosteroizi inhalator, intravenos sau oral, bronhodilatatoare din clasa beta-agoniștilor cu durată scurtă de acțiune (BASLA), anticolinergicelor (tiotropiu) sau metilxantinelor (teofilină) și analeptice respiratorii (medicamente care stimulează respirația - doxapram). Antibioticele sunt utile doar dacă există indicii că exacerbarea este cauzată de o infecție bacteriană (spută purulentă, febră, prezența de factori predispozanți – bronșiectazii, sindrom biologic inflamator – creșterea fibrinogenului, proteinei C reactive, VSH, procalcitoninei, leucocitoză cu neutrofilie, identificarea microbiologică a germenelui); antibioterapia empirică se face cu amoxicilină + doxiciclină/macrolid, cotrimoxazol (sulfametoxazol + trimetoprim), fluoroquinolone respiratorii (moxifloxacin, gatifloxacin). Atunci când există rezultatul antibiogramei, terapia antibiotică se face țintit.
Pentru prevenirea exacerbărilor BPOC se recomandă renunțare la fumat, vaccinare antipneumococică (anti-Streptococcus pneumoniae), vaccinare antigripală, oxigenoterapie la domiciliu, spălarea frecventă a mâinilor pentru debarasarea de microbi, întărirea imunității, evitarea aglomerațiilor. O măsură importantă pentru reducerea acutizărilor este administrarea corectă a terapiei de fond cu beta-agoniști cu durată lungă de acțiune (BADLA – salmeterol, formoterol), anticolinergice cu durată lungă de acțiune (tiotropium) și corticosteroizi inhalator (fluticasonă, betametazonă). Unii specialiști recomandă chiar și tratament antibiotic continuu (cu azitromicină) pentru prevenirea exacerbărilor BPOC.
Referințe:
- COPD exacerbations – management, Thorax 2006
- Contemporary management of acute exacerbations of COPD: a systematic review and metaanalysis, Chest 2008
Comments
O sesiune de examene sau un proiect la birou te poate stoarce de energie si simti ca te lasa memoria si puterea de concentrare. Inhalarea de oxigen concentrat reface capacitatea intelectuala si te repune "pe roate". Aceste afirmatii au fost dovedite printr-un studiu publicat intr-o revista de psihologie de prestigiu.
Efectul vasocostrictor asupra circulatiei arteriale cerebrale recomanda inhalarea de oxigen concentrat in tratamentul cefaleelor (migrene, cluster headaches). 8 din 10 persoane cu migrene incluse in studii au avut o reducere semnificativa a intensitatii si/sau frecventei migrenelor.
Administrarea de oxigen suplimentar este utilizata in situatii de urgenta cum ar fi atacul vascular cerebral ischemic, infarctul miocardic, criza severa de astm bronsic. Iti poate salva viata sau te scapa de complicatii invalidante. Un inhalator portabil de oxigen iti furnizeaza oxigen pentru aproximativ zece minute, suficient pentru a depasi momentul critic.
In boli cronice cu privare de oxigen in tesuturi (BPOC, insuficienta cardiaca, pneumonii, mucoviscidoza etc.) se recomanda administrarea de oxigen suplimentar un numar mare de ore zilnic, in fiecare zi. Pe langa sursa continua de oxigen, legata la priza, e bine sa ai si o varianta mobila, usoara, pe care sa te poti baza atunci cand pleci de acasa sau cand "pica" curentul. De aceea e bine sa ai prin casa un inhalator portabil de oxigen.