Ateromatoza carotidiană: medicație, stent sau endarterectomie?

Boala aterosclerotica carotidiana se caracterizeaza prin prezenta de placi de aterom la nivelul arterei carotide comune sau interne.

Importanța ateromatozei carotidiene constă în aceea că reprezintă o cauză importantă de accidente vasculare cerebrale prin ocluzie carotidiană sau embolie arterio-arterială.

Clinic, plăcile de aterom de la nivel carotidian pot rămâne stabile, asimptomatice, sau se pot fisura, cu formarea de tromb și embolizare în circulația cerebrală (artera oftalmică, artera cerebrală medie sau artera cerebrală anterioară) – cauzând amauroză fugace sau infarct retinian ipsilateral, AIT (accident ischemic tranzitor) sau AVC (accident cerebral vascular) contralateral. Afectarea circulației cerebrale anterioare se poate manifesta ca hemianopsie omonină, neglijare spațială, slăbiciune musculară/parestezii la nivelul feței, brațului sau piciorului, afazie (în ateromatoza carotidiană stângă). Accidentele ischemice carotidiene se datorează embolizării de la nivelul plăcii de aterom trombozate și nu din cauza limitării fluxului la efort (ca în claudicația intermitentă), întrucât ocluzia unilaterală poate fi suplinită de circulația prin cercul Willis.

Screeningul pentru boala ocluzivă carotidiană este recomandat la pacienții cu factori de risc: vârsta> 65 ani, istoric de AIT sau AVC, boală coronariană cu afectarea trunchiului coronarei stângi, suflu carotidian, dislipidemie, arteriopatie periferică, anevrism aortic. Evaluarea pacienților cu boală carotidiană se face prin angioRM/CT, angiografie cu substracție digitală sau ecografie Duplex carotidiană.

Ateromatoza carotidiană beneficiază de 3 alternative terapeutice: tratament medicamentos, stentare sau chirurgie (endarterectomie).

  • Tratamentul medicamentos constă în administrarea de antiplachetare (aspirină, clopidogrel, dipiridamol), antihipertensive și statine.
  • Tratamentul endovascular constă în angioplastie carotidiană cu stent (CAS, carotid artery stenting), care este similară angioplastiei coronariene. Pentru aprecierea riscului legat de stentarea carotidiană a fost dezvoltat un scor clinic cu 6 factori de risc (detalii pe theheart.org)
  • Tratamentul chirurgical presupune excizia chirurgicală a plăcii de aterm (CEA, carotid endarterectomy). În centrele cu experiență, procedura are un risc chirurgical de stroke sau deces de 2-4%.

Stenoză carotidiană simptomatică

Există mai multe dovezi care sprijină atât tratamentul intervențional cât și tratamentul chirurgical în boala carotidiană simptomatică cu stenoză peste 70% (studiul CREST, SAPPHIRE). Rolul stentării vs. endarterectomie a fost controversat după ce studiile SPACE și ICSS au sugerat că tratamentul chirurgical este o opțiune mai sigură. Tratamentul intervențional este preferat în special la pacienții cu risc chirurgical crescut, iar cel chirurgical la cei cu anatomie nefavorabilă pentru stentare. O analiză a studiului CREST a arătat că riscul periprocedural de stroke este mai mare la femei față de bărbați în cazul terapiei endovasculare.

Stenoză carotidiană asimptomatică

Formele asimptomatice de ateromatoză carotidiană sunt asociate cu un risc mai mic de stroke decât cele simptomatice – sub 2% pe an. Privitor la boala carotidiană asimptomatică, superioritatea tratamentului intervențional/chirurgical (inclusiv raport cost-eficientă) este discutabilă, având în vedere că tratamentul medicamentos actual poate reduce riscul de stroke până la 1%. În fapt, studiul COURAGE a arătat că tratamentul medical optim este lafel de eficient ca și revascularizarea. Întrucât nici abordarea expectativă (așteptând ca stenoza să devină simptomatică) nu este o alegere bună (pentru că eșuează în a preveni majoritatea AVC-urilor cauzate de boala carotidiană), se recomandă stratificarea pacienților la risc care să beneficieze de tratament mai agresiv după 2 criterii: severitatea stenozei (>80%) și detectarea semnalelor microembolice prin Doppler transcranian (studiul ACES).

Stenoza carotidiană în porțiunea intracraniană

Pentru stenoza carotidiană în segmentul intracranian, tratamentul medicamentos agresiv este superior celui intervențional (studiul SAMMPRIS). Bypass-ul intracranian are de asemenea beneficii limitate, lucru dovedit de studiile COSS și EC/IC Bypass Trial. Dovezile de până acum arată că revascularizarea intervențională și chirurgicală în stenoza de carotidă în segmentul intracranian sunt eficiente în ameliorarea perfuziei, dar inferioare medicației în ceea ce privește prevenirea recurenței unui AVC.

Referințe: 1. The Challenges of Intracranial Revascularization for Stroke Prevention; 2. Guidelines, Circulation 2011

 

Comments  

# Cristina_137 2017-08-31 18:27
Unde se poate face angio CT carotidian în București? Vă mulțumesc!
Reply | Reply with quote | Quote
# Stanescu Georgeta 2015-11-29 17:03
Buna ziua. Ma numesc Stanescu Georgeta si am 54 ani. Sufer de HTA PRIMAR GRAD III RISC ADITIONAL INALT . Am facut coronografia si concluzia a fost artere coronare epicardice permeabile. D-le dr urmez cu Ibesartan de 300 mg seara dimineata o cp de nebivolol de 5mg ,semvastin de 20mg o pastila la zi diurocard doua cp la zi. D-le dr cu tot acest tratament tot am zile cand facpulseuri mari de tensiune , ce am de facut? Cu mare respect Georgeta
Reply | Reply with quote | Quote
# Mia 2015-10-21 19:23
Apellez la amabilitatea d - voastra pentru un raspuns. In urma cu 7 ani am fost diagnosticata cu ateromatoza carotidiana bilaterala . . De ceva vreme, prezint arsuri puternice la picioare , de la genunchi in jos , apar niste umflaturi destul de marisoare , tari , apoi apare o invineteala dupa care , acele umflaturi se micsoreaza treptat si odata cu ele , dispare si invineteala .Senzatia de arsura continua totusi . Va multumesc ptr un eventual raspuns care m - ar putea ajuta sa stiu cui sa ma adresez
Reply | Reply with quote | Quote
# Cristian 2015-08-28 16:23
Buna ziua, Mama mea a suferit un AVC in urma cu 10 ani, iar de curand, dupa ce si-a facut o eco doppler, i s-au descoperit ambele artere carotide infundate. A fost operata luni 24/08/15 pe partea stanga, iar doctorul a zpus ca operatia a decurs bine. Acum, la 4 zile dupa operatie, in drena ce i-a fost atasata la operatie inca se scurge lichid (sange, si chiar un lichid ca o grasime)...asta zi a fost pusa si la perfuzii, si i-a fost interzis sa manance sau sa bea apa pentru urmatoarele doua zile. Deasemenea, in timpul operatiei, un domn a iesit din sala cu o hartie si i-a dat-o tatului meu sa semneze, spunand ca este ceva legat de ganglion, biopsie, si nu mai stiu ce, ca nu am inteles. Intrebarile mele sunt: 1: Este normal sa se recolteze biopsie de la ganglioni in astfel de intervenrtii? si 2: Este normal ca dupa 4 zile drena sa fie inca acolo, iar lichidul acela ce se scurge de la operatie este normal?
Va rog sa ma ajutati cu raspunsuri, daca ati trecut prin asa ceva, sau daca aveti pe cineva care a fost supus/a unei astfel de interventie.
Va multumesc
Reply | Reply with quote | Quote
# Alice 2014-09-12 17:28
Tatal meu a suferit in 9 martie 2014 un AVC ischemic(partea stanga),are memoria buna,merge sprijinit,mana o misca mai putin,dar trebuie sa-i introduca un stent la carotida(caroti da infundata >70%).Este programat la un centru de recuperare.Intr ebarea mea este:ce sa facem mai intai,sa-i introduca stentul sau sa mearga la recuperare?
Reply | Reply with quote | Quote
# Petruta Bocos 2018-04-23 00:01
Va rog sa imi spuneti cum ati rezolvat situația,a fost operat,s-a facut Bine?Trec prin aceeași situatie
Reply | Reply with quote | Quote
# Lorena 2014-09-03 15:06
tatal meu a facut acum un an un avc ischemic carotidian.resp ectiv pe 2 februabrie 2012. dupa investigatiile facute (dopler carotidian si angio ct cu substanta de contrast) ni s-a recomandat operatia pe carotida chiar din decembrie 2012.pentru ca tatal meu nu a mai vorbit si nici nu am mai putut conta in manifestarile lui la vremea respectiva, frica a pus stapanire pe curaj si n-am putut semna asumandu-ne responsabilitat ea.acum este mult mai lucid, nu merge singur doar ajutat, mai rupe cateva cuvinte face tratamentul cu plavix, crestor, cerebrolisin 3 luni perfuzabil-pauz a 3 luni,sermion, tertensiv. Pentru ca ne-a incurajat starea lui de sanatate am inceput sa ne gandim la operatie.L-am internat la spital la sectia chirurgie vasculara si i s-a facut inca un dopler carotidina si toate analizele care i-au iesit perfecte-colest erol 120,glicemie96, nu are probleme cardiace si cu o ecografie abdominala de invidiat pentru varsta lui (76ani) In continuare s-a vorbit de operatie spunandu-ne si riscurile mari care pot fi respectiv avc hemoragic in timpul operatiei sau dupa. Nu vrem sa fie mai rau de atat. Am vrea din tot sufletul sa-i prelungim viata nu sa i-o scurtam .Medicul neurolog totusi ne-a spus sa-l lasam asa.CE SA FACEM? TRECE TIMPUL IN DEFAVOAREA LUI? Stentarea ar fi mai indicata?
Reply | Reply with quote | Quote
# Adriana Nicolae 2013-12-02 14:39
Buna, ma numesc Adriana Nicolae. am o intrebare:
O fi bun acest tratament?
dar asi dori ceva: Tratament naturist pentru ateromatoza carotidiana!
Va multumesc mult va pup. A da si am uitat de ceva!
am 57 de ani!
Acum multumesc
Reply | Reply with quote | Quote
# dascalu mioara 2012-12-31 04:55
ma numesc mioara am 52 de ani am avut stenoza carotidiana st de 70 % am fost operata la bucuresti a fost un bypass. operatia a decurs bine am fost operata pe 6 dec 2012. inca nu ma simt bine. am dureri de cap, simt pulsul inimii in cap, am urechile infundate si imi vajaie rau. dupa operatie imi scadea tensiunea, acum dupa 3 saptamani a inceput sa mi creasca. am facut 16 cu 10. am vorbit cu dr cardiologa si mi-a zis ca e normal. dar mie mi-e frica sa nu mi se intample ceva. tratament am aspenter rosucard si cele de tensiune olmersartan amlodipina tertensiv si bisogamma. as vrea sa stiu cat dureaza recuperarea si daca mai am ghinionul sa mi se formeza alt aterom. multumesc ptr raspuns
Reply | Reply with quote | Quote
# dascalu mioara 2012-11-03 16:10
care este mai sigura dintre cele doua interventii/ si care sant preturile?
angioplastie carotidiana cu stent sau endarterectomie ?
Reply | Reply with quote | Quote
# admin 2012-11-04 04:52
Atat revascularizare a interventionala (cu stent) cat si cea chirurgicala prezinta riscuri, stabilirea tipului de tratament se face pentru cazul fiecarui pacient de catre medicul cardiolog si chirurg cardiovascular. Sanatate!
Reply | Reply with quote | Quote

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii