Tromboză vs. Embolie

Tromboza și embolia sunt principalele cauze ale accidentelor coronariene și cerebrovasculare. Să vedem care este diferența între un tromb și un embol ca mecanism de producere a unui infarct sau stroke.

Trombul, coagulul sau cheagul de sânge reprezintă un agregat fibrino-plachetar care se formează local la nivelul unui vas, prin activarea coagulării. Trombii se formează în sistemul circulator atunci când există o leziune vasculară (o placă de aterom ulcerată sau o injurie endotelială), stază (stagnarea sângelui într-un teritoriu vascular) sau o predispoziție la hipercoagulabilitate (trombofilie, boli hematologice, consum de contraceptive). Tromboza duce la înfundarea vasului și la apariția de evenimente ischemice (infarct, accident cerebrovascular). Trombii pot fi albi (trombi arteriali, alcătuiți din fibrină, plachete și puține hematii), roșii (trombi venoși, constituiți din fibrină, plachete și multe hematii) sau micști. Apariția unui tromb pe o placă de aterom fisurată, erodată sau ulcerată definește fenomenul de aterotromboză. Tratamentul accidentelor ischemice coronariene și cerebrovasculare poate include trombolitice (medicamente care dizolvă cheagul de sânge) și anticoagulante (medicamente care blochează coagularea și împiedică extinderea trombului).

Embolul este o formațiune anormală intravasculară care de la punctul de formare pleacă prin sistemul circulator și se oprește într-un vas al cărui diametru nu îi mai permite trecerea, producând astfel obstrucția vasului respectiv. De cele mai multe ori, embolii sunt tot trombi, migrați prin sistemul circulator – situație numită tromboembolism – cel mai bun exemplu pentru tromboembolismul venos este migrarea unui tromb din sistemul venos profund al membrelor inferioare, de la o tromboză venoasă profundă, până în circulația pulmonară, unde apare tromboembolismul pulmonar, iar pentru tromboembolismul arterial ar fi embolia cu punct de plecare cardiac (vegetații valvulare, fibrilație atrială, post-infarct) sau embolia arterio-arterială (ex. un tromb asociat unei plăci de aterom carotidiene migrează distal). Embolul poate fi însă reprezentat și de particule de lipide (embolie grăsoasă), bule de gaz (embolie gazoasă), fragmente tumorale (embolie tumorală), material aterogen (embolie ateromatoasă), țesut septic (embolie septică) sau lichid amniotic (embolie cu lichid amniotic). Embolia poate fi ortogradă (în sensul curgerii sângelui), retrogradă (în sens contrar curgerii sângelui) sau paradoxală (la persoanele care prezintă o comunicare între cordul drept și cel stâng – ca de exemplu o gaură ovală persistentă un embol venos poate trece în sistemul arterial). Embolia poate duce atât la infarcte hemoragice, cât și la infarcte ischemice.

Atât embolia cât și tromboza se pot produce atât la nivel arterial cât și venos (creier, inimă, rinichi, plămân, intestin).

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii