Sindromul inimii frânte

Se spune despre persoanele care sufer? din dragoste sau care trec printr-un deces al unei persoane apropiate c? au inima frânt?.

Ei bine, există chiar o boală cardiacă care definește această situație și anume sindromul inimii frânte (cardiomiopatia Takotsubo sau cardiomiopatia de stress), o formă de cardiomiopatie non-ischemică caracterizată prin slăbirea bruscă dar temporară a mușchiului cardiac. Boala mai este cunoscută sub numele de cord neurogen, cardiomiopatia cu balonizare apicală, stunning miocardic neurogen și poate avea uneori o evoluție gravă cu insuficiență cardiacă acută, aritmii ventriculare maligne sau ruptură de perete ventricular. Cardiomiopatia takotsubo poate apărea în urma unui stress emoțional sau fizic intens (despărțiri, decese, accidente, concedieri), modificări similare fiind întâlnite și în alte situații de hipercatecolaminemie (crize epileptice sau astmatice, accident vascular cerebral). Evenimentul stresor poate lipsi la 1/3 din pacienți.

Boala a fost descrisă pentru prima oară în 1991 de japonezi, iar denumirea provine de la asemănarea modificărilor morfologice ale ventriculului stâng cu takotsubo, un vas folosit pentru capturarea caracatițelor. Ulterior, caracteristici similare au fost evidențiate și la pacienți din Europa și America.

Cauza nu este complet elucidată, fiind propuse mai multe teorii: variante anatomice ale circulației coronariene, vasospasm tranzitor, disfuncție microvasculară, răspuns anormal la descărcarea masivă de catecolamine asociată stressului.

Clinic, sindromul inimii frânte se prezintă ca o insuficiență cardiacă congestivă acută sau durere toracică și dispnee asociate cu modificări EKG sugestive de infarct miocardic anterior.

Paraclinic, cardiomiopatia takotsubo se caracterizează biochimic printr-o creștere ușoară-moderată a enzimelor de necroză miocardică, ecografic printr-o tulburare particulară de cinetică parietală a ventriculului stâng (hipokinezie/akinezie a apexului cu hiperkinezia segmentelor bazale – ceea ce duce la balonizarea apexului ventriculului stâng) și fracție de ejecție scăzută, EKG prin aspect caracteristic de sindrom coronarian acut (supradenivelare ST, inversarea undei T) iar angiografic coronarele sunt permeabile (fiind o cauză de angină cu coronarografie normală). Au mai fost descrise și modificări morfolologice cu altă localizare decât apicală (reverse takotsubo – cu akinezie bazală și hiperkinezie apicală, balonizare medioventriculară – cu hiperinezie apicală și bazală și balonizare localizată segmentar), dar acestea sunt mai rare.

Tratamentul este suportiv. Dacă este depășit episodul acut (care poate fi grav la unii pacienți), disfuncția ventriculară tranzitorie dispare în circa 2 luni.

Sindromul inimii frânte este mai frecvent la femeile aflate în post-menopauză, cu istoric recent de stress fizic sau psihoemoțional. S-a mai constatat că această cardiomiopatie indusă de stress apare mai frecvent iarna, ceea ce ar sprijini teoria vasospasmului și a infecției virale.

Așadar, când suspectați un “infarct de supărare” luați în considerare și cardiomiopatia takotsubo ca diagnostic diferențial. Circa 2% din pacienții cu suspiciune de infarct se dovedesc a avea cardiomiopatie de stress.

Referințe: [1] Takotsubo Cardiomyopathy, or Broken-Heart Syndrome, [2] Takotsubo Cardiomyopathyfoto: blissinimages.wordpress.com

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii