Moartea subită

Moartea subită reprezintă decesul brusc și neașteptat al unei persoane aflate în plină stare de sănătate (aparentă), la mai puțin de 1 oră de la debutul simptomelor.

Simptomatologia premonitorie poate uneori să și lipsească, moartea subită fiind prima manifestare a unei boli asimptomatice, nediagnosticate.

Într-un interviu pentru Adevărul, cardiologul Radu Ciudin, specialist în electrofiziologie, declara că „puţine morţi sunt chiar subite, mulţi au avut semne înainte“. Problema este că mulți pacienți neglijează semnele premonitorii ale morții subite, punându-le pe seama oboselii sau vârstei. Recunoașterea acestora este de o importanță deosebită întrucât poate ajuta la identificarea persoanelor cu risc crescut de moarte subită, care trebuie să beneficieze de tratament prompt.

Cauze de moarte subită

Cea mai frecventă formă de moarte subită este cea de origine cardiacă. Moartea subită poate reprezenta prima manifestare a bolii cardiace ischemice. Pe lângă ateroscleroza coronariană și complicațiile ei, alte cauze de moarte subită cardiacă sunt: hipertrofie cardiacă, anomaliile congenitale coronariene (origine anormală a unei coronare din trunchiul pulmonar, ostiu unic pentru cele două coronare, origine din aortă în afara sinsurilor aortice, fistule arterio-venoase), anevrism/disecție coronariană, boala Kawasaki, vasculita coronariană, punți musculare (înglobarea coronarelor epicardice în grosimea miocardului), valvulopatii (prolaps de valvă mitrală, stenoză aortică), boli cardiace congenitale, comoția cardiacă, miocardita, tulburări de ritm (sindromul de sinus bolnav, sindroame de preexcitație) și conducere (blocuri atrioventriculare), anomalii electrofiziologice primare (sindrom Brugada, sindrom QT lung, tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică), aritmii ventriculare maligne (apărute pe fondul unei cardiomiopatii hipertrofice, cardiomiopatii dilatative, displazii aritmogene de ventricul drept sau post-infarct). În fapt, evenimentul preterminal la toți pacienții cu moarte subită cardiacă este fibrilația ventriculară (care s-a dovedit rezistentă și la defibrilarea precoce).

Alte cauze sunt respiratorii (asfixie prin obstrucția căilor respiratorii, astm bronșic), vasculare (embolie pulmonară, disecție de aortă), neurologice (accident cerebrovascular, infecții ale sistemului nervos central, tramatisme, edem cerebral), infecțioase (septicemie), toxic-metabolice (intoxicații acute, tulburări hidroelectrolitice sau acido-bazice), fizice (hidrocuție) sau imunologice (anafilaxie).

O listă exhaustivă a cauzelor de moarte subită găsiți pe siteul patologului Erwin Shaw.

Semne și simptome de alarmă

  • amețeală
  • palpitații
  • dureri toracice
  • presincopă sau sincopă
  • oboseală sau dispnee de efort

Istoricul familial de moarte subită sau istoricul personal de moarte subită resuscitată reprezintă factori predictori potenți pentru recurența evenimentului.

Prevenție. Tratament

Tratamentul de urgență în fața unui pacient cu moarte subită constă în resuscitare cardiorespiratorie.

Prevenirea morții subite cardiace se face prin tratarea bolii de bază, care este responsabilă de riscul crescut de moarte subită (ex. revascularizare coronariană),  și prin aplicarea de măsuri pentru reducerea riscului aritmic (implantarea unui defibrilator, tratament antiaritmic).

Foto: guardian.co.uk

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii