Ficatul, supranumit și bucătăria organismului, este responsabil de metabolizarea majorității medicamentelor care ajung în circulația sangvină. Unele medicamente pot afecta însă toxic ficatul, afectare care variază de la simpla creștere a enzimelor hepatice (transaminaze, GGT, fosfataza alcalină) la hepatită acută medicamentoasă sau agravarea unei disfuncții hepatice preexistente.

Hepatotoxicitatea reprezintă circa 5-10% din reacțiile adverse la medicamente. Reacția poate fi de tip hepatocelulară (cu creșterea transaminazelor – AST/GOT, ALT/GPT), de tip colestază (cu creșterea gamma-glutamiltransferazei, fosfatazei alcaline, bilirubinei) sau mixtă. Hepatita medicamentoasă poate avea potențial fatal și constituie una dintre cele mai frecvente cauze de retragere a medicamentelor de pe piață (troglitazonă, trovafloxacin, ximelagatran).

Reacțiile adverse medicamentoase sunt de 2 tipuri – intrinsecă (farmacologică), caracterizată prin toxicitate predictibilă, cu mecanism bine definit și dependentă de doză, și idiosincrazică, care este impredictibilă, apare la indivizi susceptibili, nu depinde de doză sau momentul administrării (poate apare la intervale de timp variabile).

Iată o listă a medicamentelor celor mai frecvent folosite în practică care pot da hepatotoxicitate:

• Antiinflamatoare nesteroidiene – diclofenac, ibuprofen, ketoprofen
• Paracetamol (acetaminofen) – în doze de peste 4 g/zi
• Antiretrovirale HIV – ritonavir, nevirapină
• Antibiotice – tuberculostatice (izoniazidă, rifampicină, pirazinamidă), amoxicilină/clavulanat, eritromicină, nitrofurantoin, tetracicline, trimetoprim-sulfametoxazol (biseptol), chinolone
• Antifungice – itraconazol, fluconazol, ketoconazol, terbinafină, griseofulvin
• Antiepileptice – carbamazepină, fenitoină, acid valproic, felbamat
• Imunomodulatoare – metotrexat, azatioprină, leflunomid
• Hipolipemiante – statine (atorvastatină, fluvastatină, pravastatină, rosuvastatină), niacină
• Hipoglicemiante – tiazolidindione (pioglitazonă, rosiglitazonă), acarboză, sulfoniluree
• Antihipertensive – metildopa, hidralazină, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (enalapril, captopril, lisinopril)
• Psihotrope – bupropion, antidepresive triciclice, clorpromazină, risperidonă, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, trazodonă
• Preparate hormonale – tamoxifen, testosteron, contraceptive estro-progestative
• Antiaritmice – Amiodaronă, procainamidă, chinidină
• Allopurinol, baclofen, steroizi anabolizanți

Faptul că un medicament are potențial hepatotoxic nu înseamnă că toți pacienții care iau acest medicament vor dezvolta hepatită, ci doar că pe durata tratamentului trebuie avută în vedere monitorizarea enzimelor hepatice.

Care sunt semnele și simptomele suferinței hepatice?

De cele mai multe ori hepatotoxicitatea indusă medicamentos este asimptomatică, fiind evidențiată doar prin creșterea ușoară a enzimelor hepatice. În formele moderat-severe apar oboseală, greață, vărsături, inapetență, dureri abdominale, icter.

Tratament

De cele mai multe ori, disfuncția hepatică se remite la întreruperea medicamentului cauzal și tratament suportiv cu hepatoprotectoare.

Uneori însă injuria hepatică este severă și duce la hepatită acută fulminantă, care poate necesita transplant hepatic. Creșterea bilirubinei de peste 2 ori limita superioară a normalului (în absența obstrucției biliare, a sindromului Gilbert sau a altor cauze preexistente de hiperbilirubinemie) alături de creșterea transaminazelor este un indicator de hepatotoxicitate severă – funcția de excreție a bilirubinei este de obicei ultima afectată în evoluția hepatitei și deci reflectă o afectare semnificativă a ficatului. 

Resurse online

LiverTox este o bază de date susținută de NIH (National Institutes of Health) care oferă informații actualizate despre diagnosticul, cauza, frecvența și managementul injurei hepatice induse medicamentos sau de către suplimente alimentare. Portalul este disponibil la adresa livertox.nih.gov.