Exist? vreo leg?tur? între esofag ?i arborele coronarian? Dincolo de raportul anatomic de vecin?tate (folosit în ecografia transesofagian?), viagra aparent nu.
Să ne amintim însă de o boală numită spasmul esofagian, caracterizată prin contracții neregulate și necoordonate ale musculaturii esofagiene. Clinic, spasmul esofagian se manifestă prin durere toracică care poate mima durerea anginoasă (uneori fiind însoțită și de regurgitații, disfagie, odinofagie și pirozis). Pe lângă tabloul clinic, confuzia cu o durere cardiacă ischemică devine și mai mare pentru că răspunde favorabil la nitroglicerină sublingual (la nitrați în general și la calciu blocante).
Similaritățile din punct de vedere clinic și terapeutic sunt oare o coincidență? Se pare că nu, întrucât un studiu publicat în American Journal of Physiology arată că există o legătură strânsă între spasmul esofagian și ischemia cardiacă prin spasm coronarian. Evaluând electrocardiografic și manometric 2 loturi de pacienți – unul cu angină vasospastică (angină variantă Prinzmetal) și celălalt cu angină pectorală prin boală coronariană aterosclerotică – specialiștii cardiologi și gastroenterologi au constatat că la pacienții cu coronaropatie episoadele de spasm esofagian au fost sporadice și necorelate cu episoadele de ischemie pe EKG, pe când la pacienții cu angină variantă episoadele de spasm esofagian au fost stâns corelate temporal cu perioadele de ischemie. Mai mult, studiul a arătat că există o relație de cauzalitate reciprocă între spasmul esofagian și cel coronarian. Mecanismul acestei legături ar putea fi reprezentat de fibre nervoase comune (ramuri vagale) care controlează musculatura netedă de la nivelul esofagului și peretelui vascular coronarian.
Există chiar și o entitate numită linked angina caracterizată prin apariția de ischemie manifestă clinic și EKG în asociere cu episoadele de reflux gastroesofagian/spasm esofagian. Acest reflex cardioesofagian a fost evidențiat la pacienții cu sindrom X coronarian, o formă de angină cu coronare permeabile.
Implicațiile clinice ale acestei corelații sunt că în fața unui pacient cu angină vasospastică sau angină microvasculară trebuie evaluată și motilitatea esofagiană, iar la un bolnav cu tulburări esofagiene de tip spastic nu trebuie să uităm de EKG și eventual un test de efort.
foto: thoracicsurgery.stanford.edu