Hipofiza

Hipofiza (glanda pituitar?) este o gland? endocrin? localizat? la baza encefalului, clinic salve posterior de chiasma optic?, într-o depresiune a osului sfenoid numit? sella turcica (?eaua turceasc?).

Este acoperită de o capsulă de ţesut conjuctiv (din dura mater) numită diafragma selară, care este penetrată doar de tija pituitară.

Greutate: 500 mg

Dimensiuni: formă rotunjită, diametru 1-1,3 cm.

Prezintă numeroase conexiuni funcţionale cu hipotalamusul, de care este legat prin tija pituitară.

Hipofiza este organizată în 2 structuri:

  • hipofiza anterioară (adenohipofiza) – cu originea într-o evaginare a stomodeumului primitiv = recesul hipofizar = punga lui Rathke, alcătuită din: lob anterior (75%), lob intermediar (1%) și lob tuberal
  • hipofiza posterioară (neurohipofiza) – cu origine într-o invaginare a planşeului diencefalului, alcătuită din: lob posterior, tija pituitară și eminenţa mediană

Vascularizaţie - schemă

Vascularizaţia arterială este dată de arterele hipofizare – superioară şi inferioară – ramuri ale ACI (artera carotidă internă).

La nivelul hipofizei anterioare se realizază 2 sisteme porte:

  • unul lung: artera hipofizară superioară dă la joncţiunea HT-HF o ramură anterioară şi una posterioară, care se capilarizează şi formează plexul capilar primar al sistemului port lung; acesta se continuă cu venele portale lungi de-a lungul tijei hipofizare şi se recapilarizează la nivelul adenohipofizei în plexul capilar secundar adenohipofizar, care drenează apoi în venele hipofizare
  • unul scurt: artera hipofizară superioară mai dă şi o ramură trabeculară care se anastomozează cu o ramură din artera hipofizară inferioară, se capilarizează şi formează plexul capilar primar al sistemului port scurt; acesta se continuă cu venele portale scurte şi se recapilarizează la nivelul adenohipofizei în plexul capilar secundar adenohipofizar, care drenează apoi în venele hipofizare

Sistemul port hipofizar a fost descris de Grigore T. Popa şi de Unna Fielding. Fluxul sangvin în acest sistem este bidirecţional are un important rol funcţional:

  • în sens descendent – se face transportul hormonilor hipofizari
  • în sens ascendent – se crează o buclă scurtă de feedback între concentraţia hormonilor hipofizari şi concentraţia hormonilor tropi hipotalamici

Artera hipofizară superioară se distribuie tijei pituitare, eminenţei mediane, lobului anterior şi lobului intermediar. Artera hipofizară inferioară se distribuie lobului posterior, unde formează un plex capilar cu dispoziţie în palisadă.

Drenajul venos se face prin intermediul venelor hipofizare în sinusurile venoase ale durei mater.

Embriologie - schemă

Cele 2 componente ale HF, adeno- şi neurohipofiza, au origine embriologică distinctă:

  • adenohipofiza are origine ectodermală, derivând dintr-o evaginare a stomodeumului primitiv, numită punga Rathke
  • neurohipofiza are origine în neuroectoderm, dintr-o invaginare a planşeului diencefalului

Histologie

Urmărind organizarea anatomică, şi din punct de vedere histologic se pot descrie 2 componente ale hipofizei:

  • adenohipofiza – cu structură glandulară
  • neurohipofiza – cu structură nervoasă

1. Adenohipofiza

Lobul anterior: celulele sunt organizate în cuiburi/cordoane şi printre ele se găsesc capilare sinusoide. Există mai multe tipuri celulare, în funcţie de imunocitochimie, tinctorialitate şi  prezenţa/absenţa componentei glucidice:

i) celule granulare:

  • somatotrope: acidofile, PAS (-), conţin granule de 400 nm, reprezintă 50% din total, sintetizează STH (hormonul somatotrop, hormonul de creştere, GH – growth hormone)
  • lactotrope: acidofile, PAS (-), conţin granule de 600 nm, reprezintă 15% din total, sintetizează PRL (prolactină)
  • corticotrope: bazofile, PAS (+), conţin granule de 200 nm, reprezintă 20% din total, sintetizează ACTH (şi alte glicoproteine având ca precursor comun POMC – proopiomelanocortina: MSH, b lipotropina, endorfine, enkefaline)
  • tireotrope: bazofile, PAS (+), conţin granule de 100 nm, reprezintă 5% din total, sintetizează TSH
  • gonadotrope: bazofile, PAS (+), 10%, sintetizează FSH (hormonul foliculostimulant) şi LH (hormonul luteinizant, ICSH – interstitial cell stimulating hormone)
  • *** STH şi PRL sunt peptide, deci PAS (-), iar ACTH, POMC, TSH şi GnRH sunt glicoproteine şi deci PAS (+)

ii) celule agranulare: foliculostelate (bazofile) și celule stem (celule cromofobe, nu fixează colorantul)

Lobul intermediar:

  • este separat de lobul anterior prin fanta Rathke şi este alipit de lobul posterior (fenomen de întrepătrundere a celulelor lobului intermediar cu cele ale lobului posterior numit infiltrare bazofilă).
  • celulele sunt organizate în cordoane sau foliculi cu coloid (vestigii embriologice)
  • există 2 tipuri celulare: bazofile şi cromofobe
  • sintetizează fracţiuni ale POMC

Lobul tuberal:

  • este ca o lamă fină ce înconjoară tija pituitară
  • celulele sunt organizate în cuiburi/cordone şi sunt majoritar bazofile
  • secretă gonadotropine şi ACTH

2. Neurohipofiza:

Lobul posterior:

  • prezintă axonii neuronilor magnocelulari şi fibre catecolaminergice
  • celulele de la acest nivel se numesc pituicite şi datorită conţinutului ridicat în lizozomi, au rol în fagocitoză
  • între celule se găsesc capilare fenestrate

Tija pituitară:

  • alcătuită din tracturi nervoase (supraoptico-hipofizar şi paraventriculo-hipofizar)

Eminenţa mediană - organizată în 3 straturi:

  • stratul ependimar, în raport cu ventriculul III, alcătuit din tanicite
  • stratul mijlociu, alcătuit din fibre nervoase
  • stratul palisadic, alcătuit dintr-un plex capilar cu dispoziţie în palisadă

Fiziologie

Hipofiza are rol dublu: sinteză de hormoni tropi (TSH, STH, ACTH, FSH, LH) şi depozitare de ADH şi oxitocină.

Hormonii adenohipofizari:

STH (hormonul somatotrop, GH – growth hormone, hormonul de creştere)

  • este un polipeptid alcătuit din 191 aa, GM = 22 kDa
  • are un pattern de eliberare circadian: secreţia este maximă în primele 2 ore de somn profund
  • majoritatea efectelor STH sunt mediate de somatomedine – IGF (insulin-like growth factors) – proteine al căror efect metabolic este similar cel al insulinei. Cea mai importantă este somatomedina C (IGF-1). STH, PRL, T3 şi insulina stimulează sinteza de IGF, iar cortizolul şi estrogenii o inhibă.
  • efecte: stimulează creşterea şi dezvoltarea celulară şi tisulară, stimulează creşterea osoasă şi a masei musculare, creşte anabolismul şi scade catabolismul proteic, creşte glicemia, creşte lipoliza, stimulează eritropoeza şi secreţia lacatată, antagonizează efectele insulinei pe metabolismul glucidic şi lipidic şi favorizează efectele insulinei pe metabolismul proteic
  • reglarea secreţiei
    • secreţia este stimulată de inaniţie, hipoglicemie, concentraţie scăzută de AGL în sânge, efort, stress, traumatisme.
    • hormoni care stimulează secreţia STH: testosteron, catecolamine, estrogeni, GH-RH, ACTH
    • hormoni care inhibă secreţia STH: SS, progesteron, cortizol, somatomedine
    • reglarea se face şi prin bucle de feedback cu hormonii eliberatori/inhibitori hipotalamici

PRL (prolactina)

  • este un polipeptid (198 aa) care are o secreţie bazală redusă; concentraţia sa creşte progresiv în timpul sarcinii şi scade în primele 15 zile postpartum; în perioada alăptării secreţia sa este stimulată de supt.
  • efecte: asigură dezvoltarea glandei mamare la persoanele de sex feminin, stimulează secreţia lactată
  • reglarea secreţiei:
    • de către hipotalamus: PRL-IH = dopamina, cu efect inhibitor asupra secreţiei de PRL
    • prin mecanism nervos reflex, în urma unor stimuli precum suptul sau activitatea sexuală.
    • estrogenii (+) PRL, progesteronul (-) PRL

TSH (tireotropina, hormonul tireotrop)

  • este o glicoproteină alcătuită din 2 subunităţi: α (89 aa) şi β (112 aa)
  • mecanismul de acţiune este unul AMPc dependent
  • efecte: stimulează sinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni, creşte metabolismul şi perfuzia tiroidiană. Reglează pompa simport Na/I prin care este captat iodul în tireocit, stimulează iodarea resturilor de tirozină din tireoglobulină. Are şi efect lipolitic.
  • reglarea secreţiei:
    • prin TRH
    • prin feedback(-), în funcţie de concentraţia plasmatică a hormonilor tiroidieni
    • în funcţie de temperatura mediului extern: la frig creşte eliberarea de TSH => creşte sinteza de hormoni tiroidieni care participă la termogeneză; la cald, invers.
    • stressul => determină creşterea TSH prin eliberarea de TRH ca urmare a stimulării hipotalamice
    • endorfinele, enkefalinele, SS (-) TSH, noradrenalina, estrogenii (+) TSH

ACTH (corticotropina, hormonul corticotrop)

  • este sintetizat în adenoHF, având ca efect reglarea secreţiei corticosuprarenalei (CSR)
  • provine dintr-un precursor mare: POMC – proopiomelacocortina
  • rolul principal este acela se a stimula eliberarea de glucocorticoizi (GC) din zona fasciculată a CSR şi secundar de a creşte eliberarea de hormoni sexuali şi aldosteron din zona reticulată, respectiv glomerulară a CSR
  • are de asemenea efect lipolitic şi creşte pigmentarea tegumentelor (prin fracţiunea MSH a POMC; de aceea în insuficienţa corticosuprarenaliană primară=boala Addison, concentraţia scăzută de hormoni corticosuprarenalieni duce la stimularea sintezei de ACTH şi implicit se vor produce şi alte subunităţi ale POMC – MSH, care stimulează melanogeneza)
  • reglarea secreţiei:
    • prin feedback (-), în funcţie de concentraţia hormonilor corticosuprarenalieni (în principal GC)
    • prin secreţie de CRH
    • secreţia de ACTH prezintă acelaşi pattern circadian ca şi cea a GC: este maximă dimineaţa, între 6 şi 10
  • mecanismul de acţiune este unul AMPc dependent

FSH (hormonul foliculostimulant), LH ‚ ICSH (hormonul luteinizant) – gonadotropinele

  • sunt glicoproteine alcătuite din 2 subunităţi: α (89 aa), comună atât pentru FSH cât şi pentru LH (comună de astfel pentru toţi hormonii glicoproteici adenohipofizari) şi β, cu 112 aa pentru FSH şi 115 aa pentru LH.
  • sinteza lor este maximă la pubertate

 

FSH

LH

stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi, stimulează spermatogeneza

stimulează secreţia de testosteron de căter celulele interstiţiale Leydig

stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi a celulelor granuloase

stimulează secreţia de estrogeni şi progesteron de către ovare, determină ovulaţia şi formarea corpului galben

  • reglarea secreţiei: prin buclele de feedback între concentraţia hormonilor sexuali, concentraţia de FSH/LH şi de Gn-RH
  • cortizolul, PRL (-) gonadotropinele, melatonina (+) gonadotropinele

Investigaţii pentru funcţia hipofizară:

  • Dozarea hormonilor tropi hipofizari
  • Radiografie craniană – evidenţiere sella turcica

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii