Colposcopia

Colposcopia este o procedură prin care medicul ginecolog examinează vaginul, vulva şi cervixul uterin.

Colposcopul este un microscop binocular cu putere mică, ce prezintă la cealată extremitate o sursă de lumină ce ajută la vizualizarea colului uterin. Colposcopul măreşte imaginea de mai multe ori, permiţând astfel ginecologului să observe ţesutul ce căptuşeşte pereţii colului uterin şi vaginului. Odată cu evoluţia tehnicii a fost conceput colposcopul digital ce permite vizualizarea imaginilor captate pe un ecran.

Rapel al anatomiei organelor genitale feminine şi transformărilor ce pot avea loc la nivel uterin

Uterul. Este un organ cavitar în formă de pară localizat în abdomenul inferior, având raporturi anterior cu vezica urinară şi posterior cu rectul. Endometrul este ţesutul care căptuşeşte uterul la interior. Mucoasa uterină este eliminată lunar în perioada menstrei, în lipsa producerii fertilizării. Cervixul reprezintă porţiunea inferioră, îngustă a uterului, ce comunică cu vaginul. Colul uterin măsoară 3-4 cm lungime şi 2,5 cm diametru, dar variază de la o femeie la alta şi în funcţie de vârstă, paritate şi status menstrual. Ectocervixul este porţiunea cea mai uşor vizibilă a colului, iar endocervixul nu este vizibil. Ectocervixul este căptuşit de un epiteliu scuamos stratificat, iar endocolul este căptuşit de un singur strat de celule epiteliale columnare. Straturile superficiale şi intermediare ale epiteliului scuamos conţin glicogen. Localizarea joncţiunii scuamocelulare variază în funcţie de vârstă, status menstrual, prezenţa sarcinii şi folosirea de contraceptive orale. Ectropionul cervical se referă la eversia epiteliului columnar la nivelul ectocervixului, când colul uterin se dezvoltă rapid sub influenţa estrogenilor, după menarhă şi în perioada sarcinii. Metaplazia scuamoasă a cervixului se referă la înlocuirea fiziologică a epiteliului columnar eversat de la nivelul ectocervixului cu un epiteliu scuamos dezvoltat din celulele subcolumnare de rezervă. Regiunea cervixului la nivelul căreia s-a produs metaplazia scuamoasă este cunoscută sub denumirea de zonă de transformare. Identificarea zonei de transformare prezintă o mare importanţă în colposcopie, ca toate manifestările carcinogenezei cervicale apărute în această zonă.

Ovarele. Sunt organe pereche, localizate în pelvis şi reprezintă sediul dezvoltării foliculilor ovarieni şi eliberării de hormoni sexuali feminini (estrogeni şi progesteron)

Vaginul. Este canalul ce conectează cervixul uterin cu vulva, prin care se elimină lichidul menstrual în timpul menstrelor. Este denumit şi canalul naşterii.

Vulva şi labiile. Reprezintă organele genitale externe feminine.

Indicaţiile colposcopiei

Colposcopia este gold-standardul în depistarea transformărilor neoplazice în cazul unui rezultat anormal al testului Babeş-Papanicolau. Deşi un rezultat anormal al testului e asociat de fiecare femeie cu cancerul cervical, în realitate un frotiu anormal poate sugera şi prezenţa inflamaţiilor sau infecţiilor vaginale. Deoarece testul Papanicolau este folosit în screeningul unor potenţiale afecţiuni, el neputându-le însă diagnostica, stabilirea cauzei anomaliilor celulare va fi stabilită prin colposcopie. Colposcopia este o procedură foarte importantă, datorită sensibilităţii sale în a detecta cancerul cervical în stadii iniţiale.

Necesitatea colposcopiei apare în cazul următoarelor rezultate ale testului Babeş-Papanicolau: displazie cervicală sau cancer cervical, infecţie HPV evidentă, ASCUS (celule scuamoase atipice de semnificaţie nedetrminată – atypical squamous cells of undetermined significance). Colposcopia poate fi efectuată şi în scopul diagnosticului şi tratamentului sângerărilor vaginale, polipilor benigni şi verucilor genitale şi la femeile cu istoric de expunere prenatală la dietilstilbestrol.

Riscurile asociate colposcopiei

Ca orice altă procedură, colposcopia poate evolua cu complicaţii, cele mai frecvente fiind sângerările şi infecţiile. Pot apărea reacţii alergice la substanţe medicamentoase administrate în timpul procedurii, la substanţele iodate sau la latex.

Colposcopia efectuată în timpul sarcinii necesită un grad înalt de experienţă. Odată cu progresia sarcinii, biopsia cervicală este asociată cu creşterea probabilităţii şi severităţii sângerărilor, ce sunt deficil de controlat. Riscurile biopsiei trebuie să fie depăşite de riscurile trecerii neobservate a unui cancer invaziv în stadiu iniţial. Leziunile neinvazive pot fi evaluate şi post-partum.

În ce constă efectuarea colposcopiei?

Colposcopia este o procedură simplă, nedureroasă ce se efectuează de obicei în cabinetul medicului ginecolog. Colposcopia se poate efectua şi în spital, mai ales când este necesară anestezierea pacientei. Durata colposcopiei nu depăşeşte 20-30 de minute, însumând şi timpul alocat biopsiei. Pentru o mai bună relaxare în timpul colposcopiei, femeile trebuie să urineze şi să aibă scaun înainte. Sunt contraindicate irigaţiile sau duşurile intravaginale, introducerea de ovule intravaginale sau contactele sexuale cu 24 de ore înaintea colposcopiei. Femeile trebuie să-l însţiinţeze pe ginecolog dacă sunt însărcinate, dacă sunt alergice la substanţe medicamentoase, latex, iod, anestezice, dacă urmează un anume tratament (inclusiv suplimente alimentare sau produse din plante), dacă prezintă istoric de tulburări de coagulare sau dacă sunt sub tratament anticoagulant.

Medicul ginecolog va explica procedura (modul de efectuare, necesitatea acesteia, riscurile pe care le presupune), iar femeile vor fi rugate să semneze un consimţământ prin care sunt de acord cu efectuarea acesteia. Dacă este posibil, colposcopia va fi programată la distanţă de cel puţin o săptămână de la sfârşitul menstrei.

Poziţia necesară pentru colposcopie este cea ginecologică, ca în cazul unei examinări ginecologice. Medicul ginecolog va introduce un speculum în vagin pentru a depărta pereţii vaginali şi a expune cervixul uterin. Etapele examinării colposcopice constau în observarea caracteristicilor epiteliului cervical după aplicarea de soluţie salină, soluţie de acid acetic şi soluţie Lugol în ordine succesivă. Epiteliul scuamos apare ca un epiteliu neted translucid cu o nuanţă roz după aplicarea soluţiei saline normale. Epiteliul scuamos normal prezintă o culoare roz mai intensă decât epiteliul metaplaziat. Epiteliul columnar apare de culoare roşu-închis cu formă de strugure (caracteristici viloase). La nivelul epiteliului scuamos normal nu se observă niciun pattern vascular, cu excepţia unei reţele de capilare vizibile. La nivelul epiteliului scuamos metaplaziat se poate observa o reţea vasculară cu pattern arborescent.

Soluţia de acid acetic 3-5% colorează ţesutul anormal în alb, fiind mai uşor de identificat zonele ce vor necesita o evaluare amănunţită. În cazul aplicării de soluţie iodată Lugol (testul Lahm-Schiller), celulele normale se colorează în brun (prezenţa glicogenului), iar celulele displazice în galben (absenţa glicogenului). Modificările de culoare observate depind de prezenţa sau absenţa glicogenului în celulele epiteliale.

Colposcopul va fi plasat la 30 de cm de deschiderea vaginului (colposcopul nu ia contact cu vaginul). Medicul se va uita prin colposcop pentru a localiza zonele anormale de la nivelul colului uterin sau vaginului. În timpul colposcopiei, ginecologul se focusează pe zonele cervicale netranslucide (prin care lumina nu trece). Modificările anormale de la nivelul colului sunt de culoare albă (cu cât culoarea este mai albicioasă cu atât gradul de displazie cervicală este mai avansat). Anomaliile vasculare sunt deasemenea vizibile cu ajutorul colposcopului. Tipic, gradul de anomalie vasculară este corelat cu stadiul avansat de displazie. Examinatorul va insita la nivelul joncţiunii scuamocelulare, care este zona cervixului în care se localizează cu predilecţie cancerul de col. Joncţiunea delimitează 2 tipuri celulare diferite (celule scuamoase şi columnare), care căptuşesc de obicei canalul endocervical. Majoritatea cazurilor de cancer de col îşi au originea în celulele scuamoase, fiind cunoscute sub denumirea de cancer cervical cu celule scuamoase. Este importantă vizualizarea joncţiunii scuamocolumnare pe toată circumferinţa ei. În timpul colposcopiei se va încerca vizualizarea zonei de transformare (zona T). Limita proximală a acestei zone este reprezentată de joncţiunea scuamocelulară, iar limita distală este identificată prin descoperirea deschiderii celei mai distale cripte sau a foliculilor Naboth în buza colului. Joncţiunea scuamocelulară este mai vizibilă la femeile tinere, deoarece după menopauză, joncţiunea scuamocelulară tinde să migreze spre canalul endocervical. Colposcopia este aşadar mai puţin recomandată femeilor care au intrat la menopauză.

În cazul vizualizării unor zone anormale, medicul ginecolog va efectua o biopsie, pentru examentul histopatologic. În momentul biopsierii, pot fi resimţite crampe minore şi o senzaţie de ciupitură. Recoltarea celulelor de la nivelul canalului cervical poate fi efectuată şi cu un instrument special, numit curetă endocervicală.

Sângerarea după biopsie poate fi oprită prin compresie sau prin aplicarea unei substanţe topice de consistenţa unei paste.

Colposcopia nu afectează abilitatea femeilor de a avea copii, cantitate de ţesut biopsiat de la nivel cervical fiind nesemnificativă.

Sfaturi de urmat după colposcopie

Dacă s-a efectuat sub anestezie regională sau generală, femeile vor fi ţinute sub observaţie în salonul de recuperare. Dacă procedura s-a efectuat în ambulator, pacienta poate să plece în scurt timp acasă, cu recomandarea de a fi însoţită de o altă persoană.

În primele zile după colposcopie, apariţia unei secreţii de culoare închisă este normală (de la substanţa medicamentoasă aplicată local pentru oprirea hemoragiei), mai ales în cazul în care s-a recoltat şi o biopsie. Femeile trebuie să evite contactele sexuale şi folosirea de tampoane intravaginale pentru cel puţin o săptămână de la procedură. De asemenea se recomandă evitarea activităţilor stresante sau ridicarea de greutăţi în perioada imediat următoare colposcopiei. În privinţa dietei nu există nicio restricţie, doar dacă medicul ginecolog recomandă un anumit regim alimentar. Cel mai probabil pentru durerile sau crampele abdominale medicul ginecolog va face anumite recomandări (aspirina poate creşte riscul de sângerare, aşadar trebuie evitată).

În cazul în care apar următoarele semne după efectuarea colposcopiei, femeile trebuie să meargă de urgenţă la ginecolog: sângerări vaginale abundente, dureri abdominale, febră, frison sau secreţie vaginală abundentă urât mirositoare.

Rezultatele colposcopiei

Rezultatul biopsiei va fi obţinut în decurs de 1-2 săptămâni. În cazul femeilor care prezintă modificări evidente la colposcopie sau în cazul celor în care biopsia e pozitivă se va institui tratamentul. Cea mai frecventă formă de tratament constă în conizație - exicizie electrochirurgicală largă cu ansă a zonei de transformare (LLETZ). Acest tip de excizie se poate efectua la sfârşitul examinării colposcopice, în timpul aceluiaşi consult ginecologic. Alternativ, excizia se poate practica la viitorul consult.

Citește și despre alte metode de examinare a colului uterin.


Ultimele comentarii

Add comment


Security code
Refresh

The Best United Kingdom Bookmaker Ladbrokes Promo Code website review