Hipertensiunea arterială este frecvent asimptomatică (fiind încadrată în categoria bolilor silent killer), lucru care nu este deloc favorabil pentru că antrenează o complianță scăzută a pacienților la tratamentul antihipertensiv.
Semne și simptome de hipertensiune arterială
Pe lângă cazurile foarte numeroase de hipertensiune asimptomatică, unele personae pot acuza o simptomatologie ușoară: cefalee occipitală, uneori pulsatilă, apărută dimineața la trezire, amețeli, palpitații, dureri toracice nespecifice, probleme de vedere, uneori sângerare nazală (în cursul unui salt tensional).
Alteori, diagnosticul hipertensiunii arteriale se face în stadiul de afectare clinică sau subclinică a organelor țintă:
- cord – hipertrofie ventriculară stângă (radiologic, EKG, ecocadiografic), boală cardiacă ischemică, insuficiență cardiacă
- sistem vascular – prezența de plăci aterosclerotice pe vasele mari, disecție/anevrism de aortă, arteriopatie periferică
- rinichi – microalbuminurie, proteinurie, nefroangioscleroză hipertensivă, insuficiență renală
- creier – sindrom lacunar, encefalopatie hipertensivă, accident ischemic tranzitor, accident vascular cerebral ischemic/hemoragic
- ochi – retinopatie hipertensivă.
În formele secundare de hipertensive predomină semnele și simptomele ale bolii de bază (hipertiroidism, sindrom Cushing, acromegalie, boli renale).
Diagnosticul corect al hipertensiunii arteriale se pune atunci când valorile tensionale sunt crescute peste 14/9 cmHg la cel puțin 3 determinări separate la interval de cel puțin 1 săptămână.
