Scleroza multiplă VS. Sindromul Guillain-Barré

Scleroza multipl? ?i sindromul Guillain-Barré sunt 2 afec?iuni demielinizante cu mecanism autoimun, unhealthy care afecteaz? sistemul nervos central ?i respectiv sistemul nervos periferic.

Iată care sunt principalele diferențe între cele două boli:

Scleroza multiplă

  • se caracterizează prin distrucția mielinei de la nivelul sistemului nervos central (care este sintetizată de oligodendrocite)
  • debutul este subacut, în decada a 3-a sau 4-a de viață, de obicei la femei (de 2 ori mai frecvent decât la bărbați)
  • apar deficite motorii și senzitive, care sunt separate în spațiu și timp – evoluția este una ondulantă, cu perioade de exacerbare alternând cu perioade de remisiune (pattern-ul relapsing/remitting fiind cel mai frecvent) sau cu acumulare progresivă de deficite în timp.
  • caracteristice sunt episoadele de nevrită optică; clinic pacienții pot avea vertij, oftalmoplegie internucleară, simptome neuropsihiatrice, hemipareză spastică (în formele cu mielopatie), parestezii, ataxie, dizartrie, nevralgie de trigemen, semnul Lhermitte (la flexia capului apare o senzație de șoc electric care traversează corpul de la nivelul trunchiului înspre membre)
  • după un puseu de activitate (flare) pacienții se pot recupera complet sau pot rămâne cu deficite reziduale. Pe măsură ce leziunile se acumulează, remisiunile nu mai sunt complete.
  • imagistic se decelează plăci demielinizante la nivel periventricular
  • examenul LCR arată IgG crescute (benzi oligoclonale)

Sindromul Guillain-Barré

  • se caracterizează prin distrucția mielinei de la nivelul sistemului nervos periferic (care este sintetizată de celulele Schwann)
  • debutul este acut și apare la 1-3 săptămâni după o infecție respiratorie/digestivă
  • apare doar deficit motor, care pornește de la membrele inferioare și urcă progresiv către musculatura axială și membrele superioare (paralizie flască simetrică ascendentă)
  • adesea sunt afectați nervii cranieni; în formele severe poate apărea insuficiență respiratorie prin paralizia diafragmului
  • reflexele sunt diminuate/absente
  • disfuncția autonomă poate fi proeminentă (hipo/hipertensiune arterială, aritmii cardiace)
  • evoluția este limitată – după o perioadă de progresie de 1-2 săptămâni, deficitul motor se stabilizează și apoi se remite spontan pe parcursul a câteva săptămâni-luni (urmare a proliferării celulelor Schwann și refacerii mielinei); recuperea este de obicei completă
  • examenul LCR arată proteine crescute cu celularitate normală (disociație albumino-citologică)

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii