Modificările unghiilor

Al?turi de p?r, online unghiile fac parte din categoria anexelor pielii (fanere). Ele sunt elemente cornoase lamelare, remedy netede, de culoare roz-sidefiu, localizate pe fa?a posterioar? a falangei distale a degetelor ?i ata?ate de derm prin patul unghial. Unghiile sunt alcătuite din straturi multiple de keratină (proteină dură care intră şi în compoziţia firului de păr) şi se dezvoltă pe baza rădăcinii situate sub cuticulele de la bază. Rata de creştere este lentă: circa 0,1 mm/zi pentru unghiile de la mână şi 0,05 mm/zi pentru unghiile de la picior. La femei, creşterea este mai rapidă decât la bărbaţi. Există diferenţe ale vitezei de creştere şi între unghiile de la mâna dominantă şi cele de la mâna nedominantă. Creşterea unghiilor mai este influenţată şi de vascularizaţia locală, statusul hormonal, vârstă şi nivelul de activitate al fiecărui individ.

Aspectul unghiilor poate fi modificat ca urmare a unor agresori fizici (traumatisme), chimici (substanţe toxice), infecţioşi (ciuperci, bacterii), în cadrul unor afecţiuni locale  sau sistemice (cardiovasculare, hepatice, pulmonare, tiroidiene).

Modificările unghiale sunt relativ frecvente în practica medicală, majoritatea fiind doar expresia unor leziuni locale (traumatisme, infecţii). Unele dintre ele pot însă apărea în contextul unor afecţiuni mai severe, de aceea este important ca pacientul să consulte un medic atunci când constată o modificare de formă, de pigmentare sau de consistenţă a unghiei, iar medicul să cunoască modificările unghiale pentru orientarea investigaţiilor. Principalele motive de prezentare la medic sunt caracterul dureros şi cel inestetic al leziunilor unghiale. Femeile care au probleme cu unghiile nu trebuie să le ascundă cu ojă, ci să consulte un dermatolog pentru tratarea cauzei.

Cele mai frecvente modificări ale unghiilor sunt:

  • de consistenţă (ex. unghii friabile)
  • de formă (ex. unghii încarnate)
  • de textură (ex. prezenţa unor striaţii longitudinale sau transversale)
  • de colorare (ex. cianoza unghiilor)
  • de curbură (ex. bombarea în sens longitudinal sau transversal)

Onicoliza reprezintă desprinderea spontană a lamei unghiale de pe patul unghial. Poate fi cauzată de: expunerea la substanţe chimice toxice (detergenţi, săpunuri, agenţi keratolitici), reacţie alergică la substanţe din compoziţia produselor cosmetice pentru unghii (lacuri, dizolvant pentru lacuri, adezivi pentru unghii false), traumatisme, diabet zaharat, panariţii, cancer sau tratament anticanceros, infecţii cronice, boli endocrine, eczeme, psoriazis. Refacerea completă a unghiei durează aproximativ 6 luni la mână şi 12 luni la picioare.

Onicoschizis-ul (exfolierea unghiilor, distrofia lamelară) se caracterizează prin desprinderea de fragmente orizontale de pe suprafaţa unghiilor şi are ca şi consecinţă apariţia unor denivelări longitudinale la nivelul lamei unghiale (onicorexis). Principalele cauze de onicoschizis sunt: expunerea la agresori chimici (ciment, acizi sau baze puternice, produse cosmetice agresive), traumatisme, boli endocrine, TBC, malnutriţia, sindrom Sjogren, administrarea de preparate de vitamină A, lichenul plan, psoriazisul.

Leuconichia este procesul de decolorare a unghiilor, care devin albe, mate. Uneori, leuconichia poate dispărea de la sine în decurs de câteva săptămâni-luni, alteori este persistentă. Apare în contextul traumatismelor unghiale, onicomicozelor, vitiligo, albinismului, cirozei hepatice, insuficienţei renale, hiperuricemiei (cu gută), infecţiilor cronice, anumitor forme de cancer sau carenţe vitaminice.

Cianoza unghială reprezintă coloraţia albastră-violacee a patului unghial, vizibilă prin transparenţa unghiilor. Apare în cadrul afecţiunilor care determină cianoză centrală (boli pulmonare cronice, şunturi intracardiace drepta-stânga), după traumatisme, în boli vasculospastice periferice (ex. sindrom Raynaud), în condiţii de hipotermie sau în caz de degerături.

Pahionichia (scleroonichia) constă într-o îngroşare anormală a lamei unghiale. Poate fi congenitală, poate apărea ca urmare a unor infecţii unghiale (bacteriene, fungice) sau a unor deficite de vascularizaţie perferică (ex. arteriopatie obliterantă).

Unghia încarnată defineşte situaţia în care unghia se dezvoltă în grosimea tegumentelor periunghiale şi apare cel mai adesea ca urmare a unei tăieri incorecte sau a purtării de încălţăminte strâmtă. Pacientul acuză durere, iar falanga distală corespunzătoare unghiei încarcate prezintă semne de inflamaţie (roşeaţă, tumefacţie). Unghiile se taie corect cu un contur uşor curbiliniu, astfel încât să nu depăşească vârful degetului şi se nu se rotunjească la colţuri. În funcţie de gradul de încarnare, tratamentul variază de la simpla toaletă locală la o mini-intervenţie chirurgicală.

Unghiile fragile sunt unghiile fărâmicioase, care suferă la cele mai mici traumatisme, şi apar în caz de circulaţie proastă la nivelul extremităţilor.

Infecţiile unghiilor pot fi fungice sau bacteriene. Onicomicozele (infecţiile micotice) reprezintă circa 50% din totalul afecţiunilor unghiale. Ele se dezvoltă iniţial sub lama unghială, apoi se extind spre laturi şi cuprind înteaga unghie (căreia îi modifică culoarea, forma, textura şi consistenţa). Agenţii patogeni cei mai frecvent incriminaţi sunt Trycophyton şi Candida. Tratamentul se face în funcţie de specie, care se determină prin analiza la microscop a fragmentelor desprinse după tratarea unghiei cu o soluţie onicolitică (KOH). Infecţiile bacteriene apar  de obicei după traumatisme, care crează o soluţie de continuitate la nivelul unghiei sau tegumentelor periunghiale şi favorizează pătrunderea microorganismelor. Mai rar, pot apărea şi infecţii virale (ex. herpes). Principalele cauze ale infecţiilor unghiale sunt: igiena precară, complicaţii ale unghiilor artificiale, onicofagia.

Paronichia (panariţiul) defineşte inflamaţia regiunii periunghiale. Ea poate fi acută (infecţii cu Staphylococcus) sau cronică (infecţii cu Pseudomonas). Apare în contextul traumatismelor, infecţiilor unghiale, dermatitei de contact.

Hemoragiile în aşchie sunt trasee roşii-violacee liniare, similare celor determinate de pătrunderea unei aşchii subunghial. Sunt caracteristice endocarditei bacteriene.

Hippocratismul unghial este o modificare unghială cu o mare valoare diagnostică. Se caracterizează prin bombarea în sens longitudinal şi/sau transversal a lamei unghiale (cu aspect de „geam de ceasornic”) şi se însoţeşte frecvent de hippocratism digital (îngroşarea părţilor moi a falangei distale cu aspect de „băţ de toboşar”). Apare în supuraţii pleuropulmonare (abcese, bronşiectazii, empiem), boli pulmonare cronice (BPOC, emfizem, fibroze interstiţiale), neoplasm pulmonar (osteoartropatia hipertrofică pneumică Pierre Marie), boli cardiace congenitale, endocardită lentă, ciroză hepatică, boala Crohn sau colită ulcerativă, polipoză intestinală, tiroidită autoimună.

Anonichia defineşte absenţa lamei unghiale de pe patul unghial. Poate fi congenitală, post-traumatică sau post-chirurgicală.

Liniile Beau sunt şanţurile orizontale apărute pe suprafaţa unghiei ca urmare a unor procese care interferă cu sinteza de keratină: infecţii sau procese inflamatorii sistemice, boli metabolice, traumatisme locale.

Onicogrifoza defineşte liniile bombate în formă de „gheară” şi apare în condiţii de hipoxie cronică (ex. la pacienţii cu BPOC).

Coilonichia (koilonichia) se caracterizează printr-o deformare concavă a unghiilor şi apare ca urmare a traumatismelor fizice/chimice repetate, în cadrul unor boli hematologice (anemie sideropenică), endocrine, dermatologice (sclerodermie, lichen), metabolice (carenţe vitaminice, hemocromatoză) sau la pacienţii dializaţi.

Hiperkeratoza subunghială constă într-o proliferare anormală a ţesutului subunghial, apărută în contextul unor infecţii locale/sistemice sau cancere.

Tumorile unghiale pot determina diferite modificări variate ale unghiei, până la distrucţia completă a lamei unghiale.

Melanomul unghial este o localizare atipică a bolii, care determină apariţia unei pete de culoare închisă (brun-negru) sub unghie. 

Hematomul unghial apare după un traumatism şi este responsabil de culoarea vineţie-neagră a unghiei. Se resoarbe de la sine. Uneori, se poate însoţi de căderea unghiei.

Unghiile pătate galben-maroniu sunt caracteristice marilor fumători (pentru curăţarea lor se foloseşte o felie de lămâie).

Modificări unghiale mai pot apărea în cadrul infecţiei cu HPV (veruci periunghiale), infecţiei HIV, insuficienţei renale cu azotemie (unghia jumătate albă, jumătate normală) şi în boli dermatologice (dermatite, psoriazis, peladă). O altă cauză relativ frecventă de modificări unghiale este ticul de roadere a unghiilor (onicofagia): acest obicei este nociv în primul rând pentru că alterează estetica unghiilor şi în al doilea rând pentru că favorizează transmiterea reciprocă a bacteriilor între mână şi cavitatea bucală. Onicofagia apare în special la copii, iar la adulţi denotă nervozitate şi anxietate. Pentru combaterea acestui obicei la copii, se foloseşte un lac cu gust amar care se aplică zilnic la nivelul unghiilor (lacul nu are acţiune agresoare asupra unghiei, din contră ajută la întărirea ei). Deoarece cauza onicofagiei este cel mai adesea mediul familial tensionat, părinţii nu trebuie să mai certe copilul ci să discute greşelile sale într-un mod relaxat şi educativ.

Add comment


Security code
Refresh

Ultimele comentarii