Accidentele de circulatie si ADHD

ACICIDENTELE DE CIRCULATIE si ADHD

ADHD = attention deficit hyperactivity disorder (tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie)

Asocierea dintre accidente si tulburarea ADHD este confirmata de datele demografice despre victimele accidentelor care arata deficite semnificative in gradele de educatie si de realizare academica - ceea ce este în mod comun asociat cu dizabilitatile de învatare si cu ADHD-ul. Asocierea ADHD-ului cu risc crescut de accidente de automobile arata o comorbiditate cu tulburarea de personalitate antisocial, care se poate transforma în patternuri de conducere impulsiva si în structuri de personalitate explosive pe sosea.

Mecanismul presupus a avea rol în coliziunile produse de soferi cu ADHD se leaga de deficite in functia executorie, în mod specific o combinare a distructibilitatii si a deficitului de raspuns inhibitiv. Aceste tulburari în functia cognitiva se traduc în viteza excesiva, lipsa evitarii unor manevre cu risc crescut, strategii de conducere defensive deficitare, timp de reactie întarziat.

In practica clinica este util sa se obtina informatii legate de istoria de conducere a 3 generatii. Aceasta descopera adesea o puternica tendinta familiala de conducere impulsiva concretizata în: viteza, accidente de masina multiple, episoade de furie pe sosea. Istoriile referitoare la activitatea de condus nu sunt în mod obisnuit luate în calcul la examinari, dar pot furniza informatii utile în evaluarea riscului de conducere.

Importanta unei evaluari atente si riguroase a posibilelor comorbiditati cu potentialele probleme de conducere consta în posibilitatea de a gasi eventuale medicamente care sa aiba rol de protector si care sa gestioneze patern-urile de comportament impulsive si agresive.

Studiile arata ca soferii cu ADHD pot sa-si imbunatateasca performanta de conducere a automobilului daca ei sunt supervizati si daca li se ofera suport. S-au realizat studii care au masurat daca un program educational constând in lectii teoretice si lectii practice poate sa imbunatateasca performanta de conducere. Studiul a cuprins un esantion de 126 persoane, care aveau o varsta de peste 70 de ani sau care proveneau din surse clinice.

Cum numarul de soferi în vârsta creste, se ridica intrebarea sigurantei lor in trafic. Numarul acestora se anticipeaza a creste pana in 2020 cu 50%. Pe de alta parte, s-a remarcat ca problemele de motor ale vehiculelor sunt printre cauzele care conduc la injurii accidentale si la deces în randul indivizilor cu varsta peste 65 de ani. Finalmente persoanele batrane sunt dependente de masina pentru transportul lor si pierderea abilitatii de conducere a fost asociata cu simptome depresive si participare scazuta la activitati în afara casei.

Asadar, identificarea de modalitati pentru a mari capabilitatea de conducere ar fi un mijloc de a mentine siguranta si mobilitatea in afara casei. Lucrarile initiale asupra acestei arii s-au centrat pe identificarea indivizilor cu dificultati de conducere. Putine studii au cercetat eficienta pregatirilor teoretice si pe sosea pentru persoane in varsta. Astfel, nu s-a gasit o diferenta semnificativa in ceea ce priveste numarul accidentelor persoanelor în varsta care au urmat un curs de conducere fata de cel al persoanelor neimplicate într-un astfel de curs. Alte cercetari au gasit o diferenta constând în performanta de a conduce care este mai mare la persoanele care au urmat un training.

Un alt factor în afara varstei este acela care se refera la comportamentul agresiv al soferilor cat si al celor care sunt victime ale accidentelor rutiere. S-a evaluat relatia care exista între comportamentele agressive de furie si riscul accidentelor. Un studiu a fost efectuat in Ontario intre anii 2002 si 2004. Metoda folosita a fost cea a anchetei pe baza de chestionar. Esantionul a cuprins un numar de 4897 de soferi adulti. Studiul a aratat ca ambele categorii, atat soferii care erau cauza accidetului cat si victimele cu comportamente agressive si de furie, prezentau un risc mai crescut de accidente fata de cei care nu aveau asemenea comportamente.

Comportamentul de furie în trafic este implicat in injurii si accidente mortale pe sosele. Cercetarile care atentioneaza asupra acestui fapt sunt relativ noi. O consideratie principala determina impactul furiei asupra sigurantei traficului. Furia pe sosea si conducerea agresiva a automobilului sunt insa concepte diferite. Conducerea agresiva este un termen general care include o gama larga de comportamente ca viteza excesiva, intreruperea traficului, incurcarea traficului, folosirea excesiva a claxonului. Totusi, termenul de furie pe sosea este restrictionat la comportamente de intimidare, amenintare sau de adresare de injurii altui sofer, pieton sau pasager, si in mod clar implica agresiune interpersonala. Studiile in domeniu au aratat ca furia pe sosea este asociata cu utilizarea alcolului, a drogurilor, si cu cresteri in gradul de anxietate, stress si depresie. Exista si alti factori externi cum ar fi cei de mediu, si aici ne referim la soselele aglomerate. Furia pe sosele poate sa determine coliziuni si accidente. Exista studii care iau in considerare pe cei care comit ccidentele, in timp ce altele au descoperit corelatii seminificative intre comportamenul furios al faptasilor si al victimelor si accidentele rutiere. Explicatiile existente legate de legatura dintre furia pe sosele si coliziuni, amplifica rolul conducerii agresive si a practicilor de conducere hazardate. In acest caz in care exista o legatura pozitiva intre comportamente din cele descrise si coliziuni, ar fi de asteptat ca cei care sunt raspunzatori de accidente sa prezinte risc crescut de accidente si nu victimele. In acelasi timp, comportamentele de furie si coliziunile pot fi legate de alte fenomene la fel de bine si astfel se poate gasi o alta explicatie. De exemplu, victimele pot atrage furie prin practici de conducere care provoaca enervare altor soferi. In acelasi timp, furia poate sa reflecte un proces interactiv pe care victimele si soferii il incep prin schimbul unor mici expresiide ostilitate si care poate degenera intr-un incident serios. In astfel de cazuri, victimele furiei pot fi mai mai predispuse sa exprime furie si agresivitate, si astfel acesti indivizi sunt predispusi la grade mari de coliziuni.

Implicarea crescuta in coliziuni asociata cu victimizarea si cu comiterea de accidente este o observatie importanta si interesanta. Exista evident, mai multe explicatii pentru acest fapt. E posibil ca victimele sa experimenteze ambele aspecte ale furiei pe sosea. Cei care comit accidentele pot experimenta risc crscut de coliziune din propensiunea de a conduce mai repede si mai agresiv, in timp ce victimele pot experiementa risc crescut de coliziune legat de alte aspecte ale comportamentului lor (tendinta de a conduce mai incet intr-un trafic rapid). O alta posibilitate, cea mai plauzibila, e aceea care sugereaza ca incidentele de furie de pe sosea rezulta dintr-un proces interactiv de agresiune escaladata in care distinctia dintre victima si cel care comite agresiunea este nesemnificativa. Asadar, de exemplu, in cazul unui incident pe sosea rezultand intr-o injurie, soferul care este jignit este considerat victima dar e posibil sa fi initiat incidentul cu o amenintare la adresa celuilalt sofer implicat. Aceasta interpretare este congruenta cu sugestia ca un factor subiacent conteaza pentru ambii in cresterea gradului de victimizare si de producere a unui accident. Studiile au indicat asocierea furiei de pe sosea cu probleme de alcool sau droguri ilicite si in general aceste probleme de comportament tind sa apara impreuna. Un argument aditional pentru aceasta sugestie a fost observatia ca cel mai mare grad de crestere a riscului de coliziuni a fost in subgrupurile care au raportat ca au fost victime si responsabile de mai multe forme de furie pe sosea. Finalmente s-a sugerat ca furia pe sosea apare in anumite cazuri din cauza tulburarilor intermitente explozive.

Studiile au aratat ca majoritatea victimelor accidentelor rutiere sunt tineri cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani. In tarile subdezvoltate si mediu-dezvoltate, majoritatea victimelor sunt pietonii, ciclistii sau motociclistii, ori in mare parte pasagerii, pentru ca in astfel de tari infrastructura urbana si de trafic nu este adaptata pentru utilizatorii nemotorizati care trebuie sa foloseasca soseaua cu automobile, autobuze, camioane si animale. Consecintele negative nu se repercuteaza doar asupra vietii oamenilor dar si asupra costurilor pe care trebuie sa le suporte economia. In fiecare an, accidentele rutiere in tarile sub-dezvoltate si mediu-dezvoltate produc costuri de 65 - 100 de bilioane de dolari, ceea ce este mai mult decat ajutorul anual de dezvoltare pe care il primesc aceste tari.

In Marea Britanie s-a constatat ca majoritatea victimelor dintre pietoni sunt copii, si statistica arata ca baietii sunt in mod particular vulnerabili. Studiile au cercetat daca exista diferente de sex sau dezvoltare in ceea ce priveste perceptia riscului strazii, ceea ce ar putea explica ocurenta unor accidente de acest tip. Studiul a constat intr-un design experimental cu 3 variabile: varsta, sex si sarcina. Esantionul a cuprins 119 copii de scoala, grupati in 3 categorii (7-8 ani, 9-10 ani, 11-12 ani) cu o distributie egala in fiecare grup in ceea ce priveste sexul. Toti copiii, testati individual, au completat 2 sarcini de sortare. Sarcinile au diferit, astfel incat copiii au clasificat mai intai 20 de fotografii cu scene de pe sosea dupa criterii propriii (sortare libera) si dupa aceea au clasificat scenele pe baza sigurantei fiecarei scene (sortare dupa un criteriu obiectiv si impus). Cand copii au realizat sortarea libera, diferentele de varsta au aparut in ceea ce priveste numarul si tipul de categorii produse. Totusi, aceasta variatie in functie de varsta nu a aparut pentru sortarea impusa aratand ca cei mai mici copii au fost influentati de criteriile impuse. Copiii mai mici au exprimat o perspectiva mai personala si mai idiosincratica a soselei, comparativ copiilor mai mari, care au fost capabili sa vada strada dintr-o perspectiva globala. Diferentele de sex in ceea ce priveste evaluarea perceptiei sigurantei au fost limitate, dar interesante, demonstrand ca baietii se focuseaza pe atributele fizice ale scenei si fetele pe actorii din scena. Focusarea fetelor pe atribute dinamice ale scenei poate fi o explicatie a gradului mai mare de siguranta fata de colegii lor baieti.

In ceea ce priveste efectele pe care le are un accident asupra unei persoane afectate, acestea vizeaza sfera personala si occupational-profesionala. Un accident poate crea o dizabilitate cronica, ce poate afecta la randul ei capacitatea persoanei de a-si castiga traiul si de a duce o viata independenta. De asemenea educatia persoanelor poate fi sfarsita sau intrerupta, si familiile lor au responsabilitatea de a duce povara cu care se confrunta si victimele.

Efectele psihologice ale accidentelor rutiere asupra victimelor si familiilor lor demonstreaza necesitatea acordarii de support specializat, medical si psihologic. Consecinta psihologica cea mai frecventa include probleme mentale de sanatate, cresterea gradului de utilizare a medicamentelor psihotrope, si dificultate in performarea functiilor ocupationale. Asadar, este necesara remodelarea sistemului de siguranta de traffic si suplimentarea acestuia cu un sistem de suport pentru victimele directe si pentru familiile lor.

Gabriela Sarapatin, psiholog