CANCERUL DE SÂN (cancerul mamar)
> anatomia glandei mamare
> ecografie mamară
STATISTICI DESPRE CANCERUL DE SÂN
în lume
> la fiecare 3 minute, undeva pe glob, o femeie este diagnosticata cu cancer de sân
> 30% dintre toate formele de cancer aparute la femei sunt reprezentate de cancerul mamar
> este a doua cauza de mortalitate, dupa cancerul pulmonar, la femei
> 1 din 8 femei risca sa dezvolte cancer de sân
> 180.000 cazuri noi sunt diagnosticate în fiecare an
> 40.000 femei mor anual datorita acestei afectiuni
> aproximativ 5% dintre cancerele mamare se dezvolta ca urmare a mutatiei transmise ereditar a genelor
BRCA1 sau BRCA2
> cancerul de sân poate apare si la barbati! anual, 2000 pacienti sunt diagnosticati cu aceasta afectiune
în România
> anual 5600 femei sunt diagnosticate cu aceasta afectiune
> sub 10% dintre pacientele noi ajung sa fie diagnosticate într-o faza incipienta, care asigura supravietuirea maxima
Cancerul la sân poate fi depistat cu mult înainte de aparitia manifestarilor clinice. Depistarea precoce asigura sanse maxime pentru un tratament eficient si un prognostic bun!
ANATOMIA GLANDEI MAMARE
Glanda mamara este alcatuita din aproximativ 20 de lobi glandulari plonjati în tesutul grasos, care se gaseste între piele si peretele toracic. Canalele excretoare ale acestor lobi, denumite canale galactofore, se deschid pe mamelon. Mamelonul se gaseste în partea centrala a sânilor si este înconjurat de o portiune hiperpigmentata numita areola. La nivelul areolei se gasesc orificiile glandelor sebacee, sudoripare si ale foliculilor pilosi.
În afara de functia estetica, principalul rol biologic al sânilor este de a produce lapte sub influenta hormonului numit prolactina, hormon sintetizat la aproximativ trei zile de la nasterea unui copil.
CE ESTE CANCERUL DE SÂN?
Cancerul mamar este o proliferare maligna a celulelor epiteliale ce delimiteaza ductele galactofore sau lobulii sânului. Boala se caracterizeaza printr-o evolutie cu variabilitate extrem de mare de la o pacienta la alta. Are de cele mai multe ori o evolutie locala care poate dura câtiva ani, tumora putând avea diametrul de mai putin de 1 cm. Acest interval de timp este foarte pretios deoarece diagnosticul tumorii în aceasta perioada acorda sanse maxime de vindecare. Totusi, exista si cazuri (7%) cu o evolutie foarte rapida, în care boala se generalizeaza în câteva luni nelasând nici o speranta, nici pacientei si nici medicului (de a pune un diagnostic într-o faza terapeutica utila).
În cancerul mamar trebuie sa remarcam ca 0,3-0,5% din cazuri asimptomatice. În celelalte cazuri boala poate avea urmatoarele manifestari: tumora, ulceratie, dureri la nivelul sânilor, scurgeri mamelonare, eczematizari si eroziuni ale mamelonului si areolei, retractia tegumentului sau mamelonului (aspect de coaja de portocala), adenopatie axilara, roseata tegumentului (poate fi singurul semn de debut al unui cancer mamar).
Cancerul mamar, cel mai adesea unilateral, se întâlneste mai ales de partea stânga. Nu exista explicatie concludenta pentru aceasta localizare.
În mod obisnuit cancerul mamar are o evolutie locala prin extensie directa, din aproape în aproape sau prin permeatie (patrunderea celulelor sub forma de coloana) si invazia limfaticelor si capilarelor. Procesul de extensie locala se face fie catre fascia muschiului pectoral si peretele toracic, fie catre tegumente pe care le poate invada, dând semnele caracteristice de coaja de portocala, edem, ulceratii cu suprainfectii si hemoragii. Evolutia regionala se traduce prin aparitia adenopatiei axilare, iar atunci când ganglionii limfatici subclaviculari sunt invadati, apare blocajul limfatic ce determina edemul sânului si al bratului de partea bolnava. La distanta, cancerul mamar poate da metastaze pe cale limfatica si sangvina, cu localizare mai frecventa în plamâni, oase, ficat, creier, suprarenale, ovar, tegumente.
CARE SUNT FACTORII DE RISC PENTRU CANCERUL DE SÂN?
> ereditatea si istoricul familial de cancer mamar
> traumatismele mici si repetate la nivelul sânilor
> utilizarea îndelungata a anticonceptionalelor hormonale
> fumatul
> stressul
> dieta bogata în grasimi si dulciuri rafinate (reprezinta un aport major de colesterol care e convertit la hormoni estrogenici)
> terapia cu estrogeni post-menopauza
> lipsa alaptatului
> consumul de alcool
> sarcina la vârsta mai mare de 30 ani
> expunere excesiva la soare
> iradiere (examene radiologice repetate)
> tulburari hormonale (hipo- sau hipertiroidism)
> menarha (prima menstruatie) înainte de vârsta de 12 ani
CUM RECUNOSC DACĂ E CEVA ÎN NEREGULĂ?
Metodele de care dispui pentru autoexaminarea sânilor sunt inspectia si palparea. Aparitia unui nodul la palpare nu este neaparat un semn de cancer, însa nici nu trebuie ignorat. De aceea, daca observi vreuna dintre urmatoarele modificari la nivelul sânilor, fa un consult la medic:
> modificari permanente de marime sau de forma a unuia dintre sâni sau a ambilor (a nu se confunda cu modificarile tranzitorii din timpul ciclului menstrual)
> adâncituri/proeminente la nivelul tegumentelor care acopera sânii
> retractia sau înfundarea mamelonului
> aparitia unei formatiuni nodulare de consistenta crescuta în tesutul mamar
> eritem la nivelul mamelonului
> secretie sangvinolenta din mamelon
> umflarea ganglionilor din axila
> orice denivelare care deformeaza aspectul sânului
> cresterea persistenta a temperaturii locale la nivelul sânului
> aparitia de mâncarimi la nivelul glandei mamare
70% dintre pacientele care se dovedesc a avea cancer ajung la medic dupa o autoexaminare! Nu uita si tu sa îti palpezi sânii lunar!
CUM SE DIAGNOSTICĂ CANCERUL MAMAR?
> examen clinic facut de medicul specialist
> mamografie (examen radiologic care evidentiaza leziuni si modificari aparute la nivelul glandei mamare)
> ecografie mamara
> biopsie
CARE ESTE TRATAMENTUL PENTRU CANCERUL DE SÂN?
Se pot practica tratamente locale sau tratamente sistemice. Tratamentele locale se folosesc pentru a îndeparta sau eradica celulele cancerose dintr-o zona anume. Tratamentele sistemice se folosesc pentru a distruge sau controla celulele canceroase din întreg organismul.
> aspect anormal al sânului stâng
> mamograf
i) Tratamente locale
> Chirurgical: mastectomie partiala/segmentara - consta în îndepartarea tumorii cu o portiune de tesut sanatos din jurul ei (ca marja de siguranta), mastectomie totala - consta în excizia întregului sân afectat împreuna cu ganglionii limfatici loco-regionali de drenaj, cu/fara conservarea muschilor pectorali (mastectomia totala radicala Halsted sau mastectomie modificata - Patey, Madden, Trestioreanu).
> Radioterapie: se folosesc radiatii similare razelor X (folosite în radiologie) pentru distrugerea celulelor canceroase. Pacientul este expus zilnic unui când de radiatii, pentru mai multe sedinte.
ii) Tratamente sistemice
> Chimioterapie: se administreaza medicamente anticanceroase.
> Hormonoterapie: tumorile care exprima receptori pentru estrogeni sau progesteroni au un prognostic bun, pentru ca se pot administra medicamente care sa suprime dezvoltarea tumorii.
> terapie biologica: daca tumora supraexprima receptorul HER-2/neu, se poate administra un preparat numit herceptina (Trastuzumab) care blocheaza acesti receptori si împiedica dezvoltarea tumorii.
CUM POATE FI PREVENIT CANCERUL DE SÂN?
Screening-ul si depistarea precoce a cancerului mamar poate reduce mortalitatea prin aceasta afectiune cu pâna la 50%!
Prevenirea cancerului de sân se face prin 2 metode:
> eliminarea factorilor de risc modificabili si adoptarea unui stil de viata echilibrat (evitarea consumului exagerat de alcool, renuntarea la fumat, practicarea de exercitii fizice, evitarea terapiei hormonale, neîntârzierea conceptiei copiilor, alaptarea la sân, evitarea unei diete bogate în grasimi).
> respectarea recomandarilor pentru screening: autoexaminare a sânilor, examen clinic medical al sânilor, ecografie mamara, mamografie (recomandat doar femeilor peste 40 ani).
Societatea Americana de Cancer recomanda urmatorul calendar privind metodele de screening pentru neoplasmul mamar:
i) paciente cu vârsta de 20-39 de ani: autoexaminare lunara a sânilor, examen clinic al sânului la fiecare 3 ani;
ii) paciente cu vârsta peste 40 ani: autoexaminare lunara a sânilor, examen clinic al sânului, mamografie anuala.
Screening-ul prin efectuarea anuala de mamografii a redus mortalitatea prin cancer de sân 30-50% la femeile cu vârsta peste 50 de ani. Mamografia este recomandata doar femeilor peste 40 ani, putându-se practica si înainte de aceasta vârsta însa doar în cazul unei indicatii speciale a medicului (pentru aceasta categorie de vârsta, femei sub 40 ani, se recomanda ecografia mamara).
AUTOEXAMINAREA SÂNILOR
Autoexaminarea este cea mai simpla metoda prin care te poti asigura ca sânii tai sunt sanatosi. O poti practica singura în intimitatea casei tale, fara sa fii deranjata sau stânjenita. Este indicat sa o faci la 7-14 zile de la debutul menstruatiei, când sânii sunt mai putin tensionati.
Autoexaminarea sânului este folosita în diagnosticul precoce al cancerului mamar, deaorece persupune identificarea primelor semne clinice de boala. Ea face parte din metodele de screening, conducând la reducerea mortalitatii din cancerul mamar cu peste 10 procente. Orice modificare observata de catre femeile care practica autoexaminarea sânilor trebuie raportata de urgenta medicului. Pe lânga autoexaminare, pentru depistarea cancerului de sân, se practica si examenul clinic al sânului efectuat de catre medic. Acesta face parte din examinarea clinica de rutina, de aceea orice medic, indiferent de specializare ar trebui sa-l practice. Tot pentru screeningul cancerului mamar, este recomandata si mamografia, femeilor cu vârsta peste 40 de ani. Mamografia poate fi efectuata la femeile cu vârsta mai mica de 40 de ani, doar în cazuri exceptionale. Cu toate acestea, autoexaminarea ramâne cea mai usoara si ieftina metoda de depistare precoce a cancerului mamar, fiind la îndemâna oricarei femei.
Constitutia sânilor este diferita în functie de vârsta femeii, dar si de ciclul menstrual. În timpul menstruatiei, sânii sunt mariti de volum, tensionati, uneori chiar durerosi, de aceea aceasta perioada nu este recomandata pentru efectuarea autoexaminarii. Pentru practicarea acestei manevre se va alege o anumita data, în afara menstrei si se va încerca respectarea acesteia la repetarea examinarii. Palparea sânilor se va face o data pe luna, la data stabilita. Orice schimbare observata (noduli de mici sau mari dimensiuni - zone proeminente, durere, retractie mamelonara, semne de inflamatie cu roseata, aspect de coaja de portocala al tegumentului, scurgere mamelonara sangvinolenta sau nu) va constitui un semnal de alarma, un consult medical fiind considerat obligatoriu! Exista probabilitatea ca modificarile observate sa nu fie de mare însemnatate, cu toate acestea excluderea oricarui risc este absolut necesara.
Cum se practică auto-examinarea?
Se recomanda ca examinarea sânilor sa se faca în fata unei oglinzi. Femeia îsi va urmari sânii în oglinda cu bratele pe lânga corp, dupa care va efectua 2 miscari: punerea mâinilor în solduri si ridicarea bratelor. Ea va fi atenta la orice modificare (dintre cele prezentate mai sus) aparuta la nivelul unuia sau ambilor sâni. Sânii unei femei nu sunt identici, forma si dimensiunea acestora putând diferi.
Palparea sânilor se va face consecutiv, cu buricele degetelor, nu cu toata palma, folosind miscari cât mai diverse (circulare, de sus în jos, de jos în sus), fara a apasa foarte tare. Gradul de apasare va fi crescut consecutiv, pentru palparea mai în profunzime. Este de asteptat ca sânii aceleiasi persoane sa nu fie identici, de aceea femeia nu trebuie sa se alarmeze în cazul în care constutia acestora este diferita. Sânii pot fi examinati si în timpul dusului, apa si sapunul favorizând palparea acestora. Se pune bratul de aceeasi parte cu sânul examinat deasupra capului, iar cu mâna opusa se va practica palparea sânului.
Dupa palparea sânilor în pozitie ortostatica (în picioare), acestia se vor examina si din pozitie culcata. Femeia se va sprijini cu umarul pe o perna, punându-si bratul sub cap. Cu cealalta mâna va palpa sânul de partea opusa, folosindu-se de aceleasi miscari.
Mamelonul va fi deasemenea examinat, luându-se în considerare aparitia unor ulceratii sau excoriatii la nivelul acestuia, retractia mamelonara, dar si scurgerea mamelonara. Nu se va încerca stimularea secretiei mamelonare prin apasarea sau stoarcerea acestuia.
Pe lânga palparea sânilor, se va palpa si zona axilara, pentru observarea maririi de volum a ganglionilor regionali. Bratul de partea axilei examinate va fi tinut la 90 de grade, în timp ce cu cealata mâna se va încerca descoperirea unei adenopatii.
AUTOEXAMINAREA SÂNILOR
> inspectie
Se vor urmări orice modificări apărute la nivelul tegumentului, mamelonului, formei, dimensiunilor si aspectului ambilor sâni.
> palpare
Cu degetele alipite, se va palpa sânul în cele 3 modalităti prezentate în imagine. Se va palpa de asemenea si zona axilară.
statistici
căutare personalizată
