Boala Parkinson

SEMNE SI SIMPTOME

> instabilitate posturala

> mers parkinonian (pasi mici, rapizi, trunchiul aplecat înainte, mereu în cautarea centrului de greutate)

> tremor fin al extremitatilor ("numarând un fâsic de bani")

> rigiditate musculara

> bradikinezie pâna la akinezie

> tulburari de vorbire

> oboseala musculara

> tulburari în gândire

> tulburari comportamentale

> modificari de dispozitie (depresie, apatie, abulie)

> timp de reactie alungit

> pierdere a memoriei de scurta durata

> somnolenta excesiva în timpul zilei

> tulburari de perceptie (sensibilitate vizuala de contrast redusa, distingere a culorilor alterata, hipoosmie pâna la anosmie, orientare spatiala si echilibru alterate)

> incontinenta urinara cu nicturie, constipatie, pierdere ponderala

DIAGNOSTIC

> CT cranian

> SPECT

> semne si simptome clinice

TRATAMENT

> levodopa (precursor al dopaminei, doar 5% ajunge însa în neuronii dopaminergici, restul fiind convertit în periferie)

> carbidopa si benserazida (inhibitori de dopa-decarboxilaza, previn metabolizarea levodopa în periferie)

> tolcapona, entacapona (inhibitor COMT)

> selegilina (IMAO B)

> agonisti dopaminergici (bromocriptina)

> tratament chirurgical (palidotomie)

PROGNOSTIC

Boala Parkinson nu este considerata o boala fatala în sine, dar progresia simptomatologiei poate duce la aparitia unor complicatii fatale. Boala poate progresa pe durata a pâna la 20 ani sau chiar mai mult. La unii pacienti însa, evolutia poate fi mai rapida. Cursul bolii nu poate fi însa prezis.

BOALA PARKINSON

DEFINITIE

Este o boala degenerativa a sistemului nervos central ce consta în alterarea motricitatii si a abilitatii de vorbire. Parkinsonismul se caracterizeaza prin rigiditate musculara, tremor si încetinirea (pâna la pierdere) a miscarilor. Simptomele se datoreaza unei stimulari insuficiente a cortexului motor de catre ganglionii bazali, datorita deficitului de dopamina în raport cu acetilcolina. Cauza o reprezinta cel mai frecvent distrugerea idiopatica a neuronilor dopaminergici si rareori mutatii genetice, toxine, traumatisme craniene, anoxie cerebrala sau medicamente. Apare la aproximativ 120-180 de persoane din 100.000.