Neuroimagistică: ANGIOGRAFIA
Angiografia este o tehnica ce a evoluat în timp, actualmente fiind relativ sigura si foarte valoroasa în diagnosticul anevrismelor, malformatiilor vasculare, venelor sau arterelor îngustate sau blocate, disectiilor arteriale si angeitei.
Substanta de contrast ajunge în arcul aortic sau în arterele ce iriga creierul prin fire de ghidaj introduse cu ajutorul unui cateter prin artera femurala sau brahiala. Astfel se pot vedea originea arterei carotide si vertebrale si a ariilor irigate de acestea din sistemul nervos. Se pot vizualiza artere cu lumenul de pâna la 0,1 mm în conditii optime.
Concentratia mare de substanta de contrast poate sa induca spasm sau ocluzie vasculara, se pot forma trombi la vârful cateterului care pot emboliza artera. Morbiditatea procedurii este de 2,5%, mai ales prin agravarea unei leziuni vasculare preexistente. Pacientul poate ramâne, hemiplegic, tetraplegic sau orb, deci procedura se realizeaza doar atunci când este absolut necesar un diagnostic clar sau înainte interventiei chirurgicale care necesita localizarea precisa a vaselor sau leziunii. Mielopatia cervicala este o complicatie rara dar dezastroasa a injectarii substantei de contrast în artera vertebrala si se manifesta initial prin durere la nivelul cefei, apoi ischemia progresiva a maduvei se instaleaza în urmatoarele ore.
Angiografia acompaniata de Rezonanta Magnetica sau de Tomografia Computerizata ofera imagini foarte bune în afectarile arterei carotide. Angiografia RM nu necesita substanta de contrast, dar angiografic CT are avantajul de a evidentia anomaliile vasculare în relatie cu parenchimul cerebral sau osul adiacent.