Gripa

CAUZE

Gripa este cauzata de unul dintre virurile gripale A, B sau C, ce fac parte din familia Orthomyxoviridae. Numele familiei a fost ales pe baza tropismului pentru arborele respirator pe care îl au aceste virusuri.

Virusul gripal A este implicat în infectiile aparute la om dar si la unele specii de pasari si mamifere. Virusul gripal B afecteaza exclusiv omul fiind mai rar implicat în aparitia gripei, iar virusul gripal C are patogenitate minima.

Pe suprafata virusului exista niste proeminente cu ajutorul carora se ataseaza de celulele tinta ale gazdei. Aceste proeminente poarta numele de peplomere. Exista 2 tipuri de peplomere care prezinta importanta: hemaglutinina si neuroaminidaza. Virusurile gripale au o mare variabilitate genetica, aceasta fiind cauza aparitiei formelor virale mutante. Printr-un fenomen de shift antigenic apar diferente majore de anitgenicitate între hemaglutininele si neuraminidazele diferitelor tulpini, ducând la formarea de tulpini pandemice. Tulpina H5N1 (H - hemaglutinina si N - neuraminidaza) a fost implicata în aparitia gripei aviare din Hong-Kong, care a facut numeroase victime în rândul oamenilor si al animalelor.

Transmiterea se face pe cale aeriana prin picaturi, dar si indirecta prin obiecte contaminate recent cu secretii respiratorii. Izvoarele de infectie sunt reprezentate de: bolanvul contagios cu gripa, persoanele infectate fara manifestari clinice si animalele purtatoare de virus.

SIMPTOME

Incubatia este cuprinsa între 1 si 3 zile. Debutul este brusc, cu frison si febra înalta (400 C), cefalee, mialgii, stare generala proasta. Perioada de stare e caracterizata prin: febra, tuse, stranut, oboseala, cefalee, congestie nazala, lacrimare, ochi rosii, facies congestionat, dureri articulare, durere în gât, "rosu în gât", mialgii, stare de astenie, iritabilitate, tulburari de somn. Majoritatea bolnavilor cu gripa necesita repaus la pat în timpul bolii. Tusea este la început usacta dupa care devine productiva. Sputa este vâscoasa cu striuri sangvinolente, dificil de eliminat.

Perioada de convalescenta consta într-o stare de astenie, iritabilitate, subfebra, tuse. Este o perioada propice pentru dezvoltarea infectiilor respiratorii bacteriene.

Complicatii ce pot aparea: complicatii respiratorii (crupul gripal sau laringita gripala apare în urma suprainfectiei cu Haemophilus influenzae la copil si cu stafilococ la adult; bronsiolita; penumonii gripale primare virale sau secundare prin suprainfectie bacteriana; pleurezii para sau metapneumonice purulente sau hemoragice), complicatii cardiovasculare (miocardita toxica caracterizata de tahicardie, aritmii, zgomote cardiace asurzite), complicatii neurologice (encefalite, meningite gripale etc).

DIAGNOSTIC

Diagnosticul initial se face pe baza manifestarilor clinice ce sugereaza sindromul gripal. Evidentierea agentului etiologic se face prin diagnosticul de laborator. Paraclinic, hemoleucograma nu sugereaza prezenta unui sindrom inflamator (numarul leucocitelor este normal), în lipsa suprainfectiei bacteriene. Produsele patologice recoltate pentru efectuarea diagnosticului specific de laborator sunt: secretii nazale, spalaturi nazofaringiene, fragmente de plamân la necropsie.

Examenul direct se face cu ajutorul microscopiei electronice si imunoflorescentei. Cultivarea se face pe culturi de rinichi de maimuta sau prin inocularea oului de gaina embrionat sau a animalelor de laborator. Diagnosticul serologic consta în observarea anticorpilor specifici prin mai multe tehnici (ELISA, spre exemplu).

TRATAMENT

În sezonul rece se practica profilaxia antigripala, prin administrarea unui vaccin gripal. Acesta este elaborat pe baza tulpinilor circulante (implicate în aparitia gripei în sezonul respectiv). Datorita variabilitatii genetice, vaccinurile preparate într-un an nu mai sunt valabile pentru anul urmator.

Medicamentele antivirale folosite în scop profilactic sau terapeutic sunt de un real folos, dar ele nu substituie vaccinarea antigripala. Se folosesc doua clase de medicamente antigripale: inhibitori ai decapsidarii (amantadina si rimantadina) si inhibitori ai neuraminidazei (zanamivir si oseltamivir). Virusul gripal capata rapid rezistenta la medicamentele antivirale.

Persoanele cu gripa sunt sfatuite sa stea în pat, sa bea multe lichide, sa evite alcoolul si fumatul si daca e necesar sa ia paracetamol pentru scaderea febrei si ameliorarea durerilor musculare. Aspirina este contraindicata la copii si adolescenti, deoarece în contextul gripei, poate cauza sindrom Reye (afectiune hepatica severa). Antibioticele nu au niciun efect, pentru ca este vorba despre o viroza. Se recomanda tratament cu antibiotice doar în cazul unor suprainfectii bacteriene. Bolnavii cu forme usoare vor fi izolati la domiciliu pentru o perioada de pâna la o saptamâna, iar cei cu forme grave vor fi spitalizati.