CICLUL MENSTRUAL
Ciclul menstrual este alcatuit din mai multe faze sau perioade: faza menstruala, faza proliferativa, ovulatia si faza secretorie.
- FAZA MENSTRUALĂ - zilele 1-5
Menstruatia marcheaza prima zi a ciclului menstrual si consta în eliminarea ovocitului nefecundat. Apare în fiecare luna a vârstei reproductive a femeii, cu exceptia sarcinii si alaptarii. Menstruatia se instaleaza ca urmare a scaderii bruste a valorilor de estrogeni si progesteron, în cazul în care fertilizarea si nidarea nu s-au produs. Scaderea brusca a valorilor hormonale duce la eliminarea parcelara a stratului functional al mucoasei endometriale, pe durata a 3-7 zile, cu o medie de 5 zile. Cu câteva zile înaintea debutului sângerarii menstruale, stratul functional al endometrului sufera o ischemie (reducerea aportului de oxigen) importanta datorata contractiilor intermitente ale arterelor spiralate de la nivel endometrial. Apare distructia glandelor, ruperea vaselor sangvine, manifestata prin menstra. Spre deosebire de stratul functional al endometrului, care este eliminat prin menstra, stratul bazal al acestuia se mentine viabil, deoarece este vascularizat de catre arterele drepte. Pe durata unei menstruatii normale, se pierde o cantitate de 35 ml de sânge. La sfârsitul fazei menstruale, celulele glandulare din stratul bazal endometrial prolifereaza si initiaza faza proliferativa.
- FAZA FOLICULARĂ sau PROLIFERATIVĂ - zilele 5-14
Ea debuteaza dupa încetarea sângerarii menstruale si dureaza pâna la ovulatie. Cel mai important eveniment al acestei faze este reprezentat de dezvoltarea foliculior ovarieni. Foliculii ovarieni prezinta o membrana externa alcatuita din celule tecale si o membrana interna alcatuita din celule granuloase, care înconjoara ovocitul si antrul. Celulele tecale prezinta receptori pentru LH si produc hormoni androgeni (testosteron si androstendiona). Hormonii androgeni traverseaza membrana bazala, pentru a ajunge la celulele granuloasei, unde se transforma în estrogeni (estradiol si estrona) sub actiunea aromatazei. Aromataza este o enzima dependenta de FSH, iar receptorii pentru FSH se afla la nivelul celulelor granuloasei. La sfârsitul ciclului menstrual precedent, scaderea brusca a valorilor estrogenilor si progesteronului scade feed-back-ul negativ asupra sintezei FSH-ului, iar valorile plasmatice ale acestuia încep sa creasca înainte de debutul menstrei. Glanda hipofiza începe sa creasca treptat sinteza de FSH, care la rândul sau stimuleaza cresterea a 3 pâna la 30 de foliculi. Fiecare folicul contine un ovocit. Cresterile FSH-ului determina recrutarea foliculilor, care devin sensibili la actiunea sa si încep sa se dezvolte. Pe parcursul celei de-a doua saptamâni a ciclului menstrual, foliculii continua sa se dezvolte, cu cresterea valorilor estradiolului circulant. Cresterea estradiolului produce un feed-back negativ asupra sintezei FSH-ului, ale carui valori plasmatice încep sa scada usor. Foliculul care prezinta cel mai mare numar de receptori pentru FSH, cea mai mare activitate a aromatazei si care produce cele mai mari cantitati de estradiol va fi selectat ca folicul stimulant. Ceilalti foliculi sufera fenomenul de atrezie. Estradiolul continua sa creasca si atinge un vârf cu 72 ore înaintea ovulatiei. În medie, faza foliculara dureaza 13 sau 14 zile. În afara maturarii foliculilor ovarieni, în acest interval se produce reepitelizarea mucoasei endometrului si cresterea stromei conjunctive. Cresterea glandelor si vaselor este foarte accelerata si duce la spiralizarea acestora. La nivelul stratului superficial al endometrului, arterele se capilarizeaza.
Dintre toate fazele, aceasta variaza cel mai mult ca durata si tinde sa se micsoreze în apropiere de vârsta menopauzei. În ziua 14 a ciclului menstrual, endometrul este complet refacut, prezentând o grosime de 2-3 mm. Sfârsitul fazei foliculare este marcat de cresterea dramatica a LH-ului.
- OVULATIA - ziua 14
Ovulatia se produce când cresc nivelele hormonului luteinizant. LH-ul stimuleaza desprinderea foliculului dominant de pe suprafata ovarului, ruptura sa si eliberarea ovocitului. Ruptura foliculului se produce la aproximativ 36 de ore dupa ce valorile LH-ului au atins peak-ul. Celulele granuloasei au dobândit receptori pentru LH si pot fi stimulate de acesta. LH-ul induce secretia unei enzime ce digera peretele folicular. În perioada ovulatiei au loc si cresteri ale FSH-ului, dar nu exista în prezent o explicatie clara a acestei cresteri. Faza ovulatorie dureaza între 16 si 32 de ore. Dupa 12-24 de ore de eliberarea ovocitului, cresterile valorilor LH-ului pot fi detectate prin masurarea valorilor urinare ale acestuia. Acest test ajuta la identificare perioada fertile a femeii. Ovocitul poate fi fertilizat doar în decurs de 12 ore la eliberarea sa. Fertilizarea este mai probabila daca sperma este prezenta la nivelul tractului reproducator, înaintea eliberarii ovocitului. Ovulatia nu se produce alternativ la nivelul unuia dintre cele doua ovare, de la luna la luna, ci se pare ca se produce întâmplator. Daca se extirpa un ovar, ovarul ramas va elibera câte un ovocit în fiecare luna.
- FAZA LUTEALĂ sau SECRETORIE - zilele 14-28
Aceasta faza începe imediat dupa ovulatie si dureaza aproxiamtiv 14 zile, în lipsa fertilizarii. Valorile hormonilor LH si FSH încep sa scada. În decursul acestei perioade, foliculul rupt se transforma în corp galben, ce sintetizeaza cantitati crescute de progesteron. Corpul galben pregateste mucoasa uterina pentru mentinerea unei sarcini, în cazul în care fertilizarea s-a produs. Progesteronul produce îngrosarea endometrului, în scopul hranirii eventualului fat. În aceasta faza, endometrul ajunge la 7-8 mm grosime, ca rezultat al acumularii de secretii si edemului stromal.
În plus, progesteronul stimuleaza îngrosarea peretilor cervixului uterin, cu împiedicarea patrunderii spermei sau bacteriilor. Tot datorita progesteronului apare si cresterea temperaturii corporale în faza luteala. Determinarea temperaturii corporale poate fi folosita pentru a estima daca ovulatia s-a produs sau nu. Pe durata fazei luteale, nivelele estrogenilor sunt crescute. Valorile progesteronului si estradiolului ating un platou în jurul zilei 22, care produce un feed-back negativ asupra valorilor LH-ului si FSH-ului.
Valorile crescute ale estrogenilor si progesteronului stimuleaza dilatarea canalelor lactofore ale glandelor mamare, cu angorjarea sânilor. Daca fertilizarea nu s-a produs, corpul luteal (galben) degeneraza dupa 14 zile în corp albicans, nivelele progesteronului si estrogenilor nu mai sunt sustinute si încep sa scada si începe un nou ciclu menstrual. Daca s-a produs fertilizarea, celulele din jurul embrionului încep sa produca gonadotropina corionica sau HCG (human chorionic gonadotropin). HCG are rolul de a mentine corpul galben, care continua sa produca progesteron. Testele de sarcina sunt bazate pe detectarea cresterii valorilor HCG.
statistici
căutare personalizată
- PRELIMINARII
Ciclul menstrual are o durata medie de 28 de zile, dar poate varia între 25 si 35 de zile. Numai 10-15% dintre femei prezinta o durata a ciclului menstrual de 28 de zile. În general, durata variaza cel mai mult dupa instalarea menarhei si înaintea instalarii menopauzei. Ciclul menstrual se instaleaza la pubertate (de obicei dupa vârsta de 12 ani) - menarha si înceteaza la menopauza (dupa 40-50 de ani). Este reglat de interactiunile mai multor hormoni: LH (hormonul luteinizant), FSH (hormonul foliculo-stimulant), secretati de hipofiza si hormonii sexuali (estrogenii si progesteronul). LH-ul si FSH-ul contribuie la aparitia ovulatiei si stimuleaza ovarele sa produca estrogeni si progesteron. La rândul lor, estrogenii si progesteronul au rol de a pregati uterul pentru o posibila fecundatie. Ritmicitatea ciclurilor menstruale este data de secretia pulsatila a unui hormon hipotalamic - GnRh (gonadotropin releasing hormone). Secretia pulsatila a acestuia depinde de factorii externi (ritm nictemeral, factori psihologici) si de feed-back-ul produs de hormonii sexuali asupra hipotalamusului si hipofizei. Aceasta secretie modulata a GnRh controleaza sinteza si eliberarea în circulatie a hormonilor luteinizant (LH) si foliculo-stimulant (FSH). FSH-ul contribuie la selectia si cresterea foliculilor, dar si la selectia foliculului dominant sau matur. LH-ul induce ruperea foliculului, cu eliberarea ovocitului si sustine corpul galben.
