Varicocelul primitiv apare de obicei în adolescenta, în majoritatea cazurilor pe partea stânga (rareori este bilateral), sub actiunea unor factori favorizati:
> de ordin anatomic:
i) varsarea venei spermatice stângi în vena renala stânga în unghi drept, conditie care îngreuneaza drenajul venos (spre deosebire de vena spermatica dreapta, care se varsa în vena cava inferioara, sub un unghi ascutit)
ii) varsarea venei renale stângi în vena cava inferioara tot în unghi drept (de asemenea, un punct de îngreunare a drenajului venos)
iii) lungimea mare a venei spermatice stângi (cu 10 cm mai lunga decât vena omonima pe dreapta)
iv) compresiunea exercitata de colonul descendent si sigmoid, plin cu materii fecale
v) trecerea venei spermatice printr-un inel musculofibros (canalul inghinal)
vi) existenta unor anomalii vasculare - artere renale polare (mai frecvente pe stânga) - care pot comprima vena spermatica stânga
vii) traiect spiralat al arterei spermatice stângi în jurul venei omonime
> de ordin functional:
i) absenta/insuficienta a valvulei ostiale a venei spermatice (întâlnita în 40% din cazuri pe stânga; pe dreapta lipseste la doar 10% dintre pacienti)
ii) lipsa valvulelor în vena spermatica stânga
iii) absenta pompei musculare pe traiectul venei spermatice stângi
iv) stenoza venei renale stângi (prin placi de aterom)
v) compresia venei renale stângi în pensa vasculara aorto-mezenterica
vi) reflux prin venele anastomotice spermatice din plexul urogenital
vii) factori faorizanti locoregionali (presa abdominala, ortostatism prelungit, presiune intraabdominala crescuta - tusitori cronici, pacienti cu adenom de prostata)
viii) actiunea farmacodinamica a catecolaminelor deversate de suprarenala stânga în vena renala stânga (cresterea tonusului contractil)
> de ordin structural:
i) modificari ale peretelui venos
ii) pareza învelisurilor scrotale
Varicocelul secundar (simptomatic) apare ca o consecinta a unui obstacol pe traiectul venei spermatice (compresie extrinseca exercitata de o tumora renala, pelvina sau retroperitoneala sau de o adenopatie). Suspiciunea de varicocel secundar trebuie ridicata atunci când afectiunea apare pe dreapta (unde nu exista conditii anatomo-functionale predispozante).
PATOGENEZA
Ca urmare a actiunii factorilor predispozanti, apare un reflux venos cronic reno-spermatic stâng care produce staza în plexul spermatic, cu dilatatii varicoase si modificari anatomofunctionale locale. Învelisurile scrotale îsi pierd elasticitatea, devin hipotone (atone), hemiscrotul stâng apare alungit, iar tegumentele adiacente sunt umede (staza venoasa duce la cresterea presiunii capilare cu aparitia unui transsudat), favorizând dezvoltarea unor micoze locale. În evolutie, pot fi afectate si functiile gonadelor: atât cea sexuala - ca urmare a alterarii celulelor interstitiale Leydig (responsabile de secretia de testosteron), cât si cea de reproducere (cresterea temperaturii locale afecteaza spermatogeneza).
Tardiv, testiculul poate aparea mic, hipotrofic, si de consistenta scazuta (moale, depresibil).
STADIALIZARE
Stadiul I - formatiune varicoasa ce nu depaseste volumul testiculului (care are consistenta normala, functie genitala/sexuala normale, indicatie operatorie profilactica)
Stadiul II - formatiune varicoasa ce depaseste volumul testiculului (care are consistenta normala, functie genitala/sexuala normale, indicatie operatorie profilactica)
Stadiul III - formatiune varicoasa voluminoasa uni- sau bilaterala (cu testicul mic, hipotrofic, functie genitala/sexuala variabil afectate, este recuperabil prin tratament chirurgical).
Stadiul IV - formatiune varicoasa voluminoasa bilateral (cu testicul hipotrofic, functie genitala/sexuala alterate, recuperare variabila dupa tratament chirurgical).
Stadiul V - formatiune varicoasa giganta bilateral (cu testicul atrofic, functie genitala/sexuala abolite sau sever alterate, irecuperabil dupa tratament chirurgical).