INSUFICIENTA MITRALĂ
DEFINITIE
Este datorata absentei de etanseitate a valvelor mitrale, care produce în timpul sistolei ventriculare o regurgitare de sânge din ventriculul stâng în atriul stâng.
ETIOLOGIE
Insuficienta mitrala poate fi organica (prin leziuni ale aparatului valvular mitral) sau functionala (cu aparat valvular mitral intact, dar care nu se poate închide datorita largirii inelului, secundara dilatarii ventriculului stâng). Insuficienta mitrala se întâlneste mai frecvent la barbati.
Principalele cauze de insuficienta mitrala:
> boli inflamatorii: reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, sclerodermie
> boli degenerative: calcificare de inel, sindrom Marfan, sindrom Ehler-Danlos, amiloidoza, cardiopatie ischemica
> boli infectioase: endocardita infectioasa cu abcesul inelului
> functionale: în cadrul evolutiei unor cardiopatii stângi de tipul stenoza aortica, insuficienta aortica sau în cadrul HTA
> modificari structurale: ruptura de cordaje tendinoase/muschi papilari (insuficienta mitrala acuta post traumatica sau post IMA), dilatare de inel mitral (cardiomiopatie dilatativa), CMHO (insuficienta mitrala functionala prin aspirarea foitei mitrale anterioare catre septul interventricular).
> cauze rare: congenitala (absenta unui muschi papilar), mixom atrial stâng.
FIZIOPATOLOGIE
i) în amonte de aparatul valvular:
- regurgitarea valvulara duce la supraîncarcarea atriului stâng si la cresterea presiunii intraatriale, ce se va repercuta asupra circulatiei pulmonare (hipertensiune arteriala pulmonara postcapilara, apoi precapilara - ca urmare a cresterii rezistentelor arteriale pulmonare).
- ulterior, va aparea insuficienta ventriculara dreapta (cu rol protector asupra patului capilar pulmonar, presiunea fiind descarcata retrograd în sistemul venos cav).
ii) în aval de aparatul valvular:
- ca urmare a supraîncarcarii volemice a ventriculului stâng apare o hipertofie si o dilatare a ventriculului stâng (hipertrofie excentrica), care duce la dilatarea inelului mitral si la agravarea insuficientei mitrale. Tardiv în evolutie, va aparea insuficienta ventriculara stânga (obiectivata prin scaderea fractiei de ejectie, care normal este peste 70% la un pacient cu insuficienta mitrala, sub 40%).
MANIFESTĂRI CLINICE
Simptomele sunt nespecifice: dispnee de efort, palpitatii (datorita aritmiilor asociate), semne de insuficienta ventriculara dreapta (edeme periferice, jugulare turgescente, hepatomegalie de staza, reflux hepatojugular), fatigabilitate.
La examenul obiectiv al aparatului cardiovascular se constata:
i) La palpare:
· Un freamat sistolic la vârf (cel mai bine perceput in decubit lateral stâng).
· Un soc apexian diminuat si deplasat la stânga (în formele evaluate).
ii) La percutie:
· AMC poate fi marita în sens transversal si longitudinal
iii) La auscultatie:
· suflu holosistolic apexian, începe pe Z1 si se termina usor dupa Z2, cu timbru "în tâsnitura de vapori", iradiaza în axila si în spate (uneori poate iradia circular), are o tonalitate înalta.
· zgomotele I si II normale (zg. II poate fi dedublat prin hipertensiune pulmonara).
· se poate ausculta si un suflu diastolic de insuficienta pulmonara functionala
· Z3 = galop protodiastolic (denota o umplere rapida, mai ampla, a VS)
La examenul clinic general se va cauta un focar infectios (spre exemplu, dentar), datorita riscului important al unei grefe bacteriene.
DIAGNOSTIC PARACLINIC
> Electrocardiograma: HAS cu P mitral, HVS sau chiar hipertrofie biventriculara, aritmii supraventriculare (FiA).
> Fonocardiograma: suflu holosistolic cu aspect în banda, dreptunghiular, intensitate constanta. Intensitatea diminua sub nitrit de amil si se accentueaza sub methoxamina.
> Radiografia toracica (de fata, în OAD si în OAS):
· Arcul inferior stâng este alungit, plonjant si arcul mijlociu este rectiliniu/convex (marturie a HVS si HAS); HVS reprezinta un criteriu de diagnostic diferential cu stenoza mitrala.
· La nivelul arcului inferior drept apare o imagine de dublu contur (marturie a HVD).
· La tranzitul baritat esofagul este împins spre înapoi.
· Ecocardiografia: apreciaza gradul regurgitarii, permite masurarea cavitatilor cardiace si aprecierea presiunilor pulmonare.
· Cateterismul: masoara cu precizie presiunile în cavitatile cardiace si cea din capilarul pulmonar.
CLASIFICARE
> Insuficienta mitrala tip I - se caracterizeaza prin dilatatia inelului, cu o miscare normala a cuspelor.
> Insuficienta mitrala tip II - valve cu miscare ampla, cu cordaje elongate sau rupte, prolaps valvular.
> Insuficienta mitrala tip III - valvele au miscare redusa, sunt îngrosate, uneori cu comisuri fuzionate si aglutinari de cordaje.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
> stenoza aortica (suflul este mezotelesistolic, are intensitate maxima parasternal în spatiul II IC drept, este aspru, rugos, si iradiaza pe vasele de la baza gâtului).
> insuficienta tricuspidiana
> stenoza mitrala (pentru insuficienta mitrala cu auscultatie diastolica): nu are galop protodiastolic.
> DSV: suflul este holosistolic, maxim audibil în plin stern, cu iradiere caracteristica "în spite de roata"
TRATAMENT
- tratament etiologic: acela al unei endocardite,cardiopatii ischemice, etc.
- tratament simptomatic: tratament digitalo-diuretic, regim desodat, evitarea eforturilor mari, profilaxie antiinfectioasa (inclusiv îngrijirea danturii)
- profilaxia si tratamentul complicatiilor: anticoagulante, cardioversie sau digitalizare în caz de FiA.
- tratament chirurgical: protezare valvulara sub circulatie extracorporeala.
COMPLICATII
> endocardita bacteriana
> fibrilatie atriala
> insuficienta cardiaca, EPA
> manifestari tromboembolice (embolii pulmonare si periferice)
statistici
căutare personalizată
