COARCTATIA DE AORTĂ
- PRELIMINARII
Coarctatia de aorta reprezinta îngustarea arterei aorte, frecvent localizata la nivelul portiunii sale proximale. Secundar îngustarii, cordul trebuie sa depuna un efort suplimentar pentru a pompa sângele spre periferie. Coarctatia de aorta este în general congenitala. Reprezinta aproximativ 5-10% dintre cardiopatiile congenitale.
Exista 3 tipuri de coarctatie:
> înaintea insertiei ductului arterial (preductala) - care se oblitereaza la nastere si formeaza ligamentul arterial; apare în cadrul unei anomalii cardiace asociata cu un flux scazut spre cordul stâng, care duce la dezvoltarea hipoplazica a aortei. Se întâlneste la copiii cu sindrom Turner.
> la nivelul insertiei ductului arterial (juxtaductala): apare datorita unei închideri defectuoase a canalului arterial la nastere.
> distal de insertia ductului arterial (postductala): este mai frecventa la adulti.
- CAUZE
Coarctatia de aorta apare în general de la nastere. Rareori, boala se poate dezvolta ulterior în cursul vietii si poate aparea în cadrul aterosclerozei sau bolii Takayasu.
- SEMNE SI SIMPTOME
La nou nascuti simptomatologia apare precoce si consta în paloare, iritabilitate, sudoratie excesiva si dispnee. Netratata, boala poate duce la insuficienta cardiaca si deces.
Copiii mari si adultii prezinta hipertensiune la nivelul membrelor superioare si hipotensiune la nivelul membrelor inferioare (sau diferente ale valorilor tensionale între cele 2 membre superioare mai mari de 10 mmHg si asincronism de puls radial, în functie de localizarea stenozei), dispnee de efort, cefalee, oboseala musculara, crampe musculare, extremitati inferioare reci, episoade de epistaxis (hemoragii nazale). Pulsul distal la arterele pedioasa si tibiala posterioara este foarte slab.
Pacientii cu coarctatie de aorta au membrele inferioare mai slab dezvoltate fata de trunchi si membrele superioare. Hipertensiunea este de tip sistolo-diastolic si este severa.
- DIAGNOSTIC
> examen obiectiv: suflul sistolic cu intensitate maxima interscapulovertebral
> radiografie toracica: de fata - arata buton aortic sters, cardiomegalie, eroziunea în formatiuni de vecinatate (coaste), de profil - poate evidentia localizarea coarctatiei, dilatarea pre- si poststenotica.
> ecocardiograma: evidentiaza stenoza si permite masurarea gradientului transstenotic.
> EKG: arata semne de HVS.
> RMN
> aortografie: permite diagnosticul de certitudine.
- COMPLICATII
> disectie de aorta, ruptura de aorta
> AVC cu hemoragii cerebrale
> anevrisme cerebrale
> insuficienta cardiaca
> insuficienta renala cronica
- TRATAMENT
Directia terapeutica pentru coarctatia de aorta depinde de vârsta diagnosticarii si de severitatea stenozei.
Tratamentul chirurgical ofera mai multe optiuni:
> angioplastie cu balon (cu sau fara montare de stent)
> rezectie cu anastomoza cap la cap (termino-terminala)
> realizarea unui by-pass cu o grefa vasculara care sa sunteze portiunea stenotica
> aortoplastie cu "flap" de artera subclavie
> aortoplastie cu petec sintetic
Tratamentul medicamentos nu duce la corectia defectului, dar este util pentru controlarea tensiunii arteriale înaintea interventiei chirurgicale. Nou-nascutii diagnosticati cu coarctatie de aorta vor primi PGE pentru a mentine ductul arterial deschis pâna la interventia chirurgicala.
statistici
căutare personalizată
