CARDIOMIOPATIA ETANOLICĂ (ETILICĂ)
- PRELIMINARII
Este o forma particulara de cardiomiopatie dilatativa care apare la consumul excesiv cronic de etanol si care este partial si uneori total reversibila la întreruperea administrarii toxicului. CMD etanolica presupune existenta unei predispozitii genetice, ipoteza dovedita prin faptul ca unele persoane care consuma cantitati moderate de alcool pot face CMD, iar marii bautori pot sa nu dezvolte boala. Consumul de etanol se asociaza cu o patologie cardiovasculara variata: hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca congestiva, boala cerebrovasculara, aritmii, moarte subita.
CMD etanolica este principala cauza de cardiomiopatie dilatativa secundara neischemica. Consumul de alcool realizeaza leziuni endocardice prin 3 mecanisme: efect toxic direct al alcoolului sau al metabolitilor, efecte nutritionale (cel mai frecvent în asociere cu deficit de tiamina, care duce la beri-beri cu insuficienta cardiaca) si efecte toxice legate de aditivii din bauturile alcoolice (ex. cobalt). Alcoolul altereaza homeostazia intracelulara a calciului, iar acetaldehida (metabolitul sau) modifica fosforilarea oxidativa mitocondriala, metabolismul lipidic si proteic si creste productia de radicali liberi.
Boala apare de obicei la barbatii cu vârsta cuprinsa între 30 si 55 ani, mari consumatori de whisky, vin sau bere, pentru o durata de cel putin 10 ani. Femeile alcoolice necesita o doza cumulativa mai mica de alcool pentru a dezvolta CMD.
- CLINIC
Disfunctia sistolica (scaderea fractiei de ejectie) si diastolica (alterarea relaxarii datorita rigiditatii peretilor ventriculari) pot uneori fi constatate paraclinic înainte ca pacientul sa devina simptomatic. Desi afectarea cardiaca nu apare de obicei concomitent cu boala hepatica alcoolica, la pacientii cirotici fara semne sau simptome de cardiopatie se pot constata paraclinic elemente de disfunctie cardiaca.
Semnele si simptome care pot fi prezente la pacientul cu CMD etanolica sunt: dispnee, ortopnee, dispnee paroxistica nocturna, palpitatii, sincopa. Durerile anginoase sunt mai rare decât în celelalte forme de CMD, ele aparând doar atunci când coexista stenoza aortica sau boala coronariana.
La examenul fizic se constata tahiaritmii, arie a matitatii cardiace marita, presiune a pulsului scazuta (tensiune arteriala diastolica crescuta datorita vasoconstrictiei periferice excesive), galop presistolic (S3) sau protodiastolic (S4), suflu sistolic apical de insuficienta mitrala functionala, edeme periferice, turgescenta jugulara, miopatie.
Debutul la un alcoolic fara antecendente de cardiopatie poate fi reprezentat de durere precordiala, palpitatii, sincopa, tipic dupa un consum excesiv de etanol, adesea în contextul unor sarbatori ("holiday heart syndrome"). La pacientii tineri mari consumatori de alcool debutul poate fi prin moarte subita.
- DIAGNOSTIC PARACLINIC
> Analize de laborator: anemie macrocitara, transaminaze (GOT/AST, GPT/ALT), GGT, acid uric, trigliceride si colesterol crescute.
> Radiografie toracica: evidentiaza cardiomegalie, congestie pulmonara, hipertensiune venoasa pulmonara, revarsate pleurale.
> EKG: poate releva tahiaritmii supraventriculare (cel mai adesea fibrilatie atriala, dar si flutter atrial sau extrasistole atriale), tulburari de conducere atrioventriculara (cel mai adesea bloc AV de grad I), bloc de ramura, semne de hipertrofie ventriculara stânga, pierderea progresiei undelor R în precordiale, tulburari de repolarizare si prelungirea intervalului QT (modificarile de faza terminala dispar la câteva zile de la întreruperea administrarii).
> Ecocardiografie: semne de dilatare cardiaca, cu insuficienta mitrala functionala, scaderea FEVS si cinetica global scazuta.
- TRATAMENT
Alaturi de renuntarea la alcool, care este o parte importanta din managmentul pacientului, tratamentul este acelasi ca al oricarei insuficiente cardiace.
statistici
căutare personalizată
