ARITMII HETEROTROPE - ARITMIILE VENTRICULARE
ETIOLOGIE
> Aritmiile ventriculare pot aparea atât pe cord sanatos (ESV sunt frecvente la vârstnici), cât mai ales pe cord patologic: ischemie miocardica (angina instabila, angina Prinzmetal, IMA), post IM (cicatricea postnecrotica poate cauza tulburari de conducere si excitabilitate intraventriculara), sindrom malign de reperfuzie în IMA (când apar, dupa tromboliza, aritmii ventriculare maligne de tipul TV sau FV), cardiomiopatii, hipertrofii ventriculare aparute în contextul unor valvulopatii, insuficienta cardiaca, displazie aritmogena de VD, miocardite, sindrom de QT lung, prolaps de valva mitrala.
> Alte cauze de aritmii ventriculare sunt: consumul de medicamente (simpatomimetice, metilxantine - teofilina sau aminofilina, antiaritmice, antidepresive triciclice, digitalice), excesul de substante toxice (alcool, cafea, tutun), diselectrolitemii (hipo- sau hiperK), afectiuni endocrine (hipertiroidism, feocromocitom).
CLASIFICARE
i) clasificarea electrocardiografica:
> Extrasistolie ventriculara (ESV)
> Tahicardie ventriculara (TV)
> nesustinuta
> sustinuta
> monomorfa
> polimorfa
> torsada vârfurilor (Tvf)
> flutterul ventricular (FiV)
> fibrilatia ventriculara (FV)
ii) clasificarea clinică Lehmann - gradeaza aritmiile ventriculare dupa severitatea simptomatologiei:
> clasa I: pacient asimptomatic sau cu simptomatologie redusa la palpitatii
> clasa II: ameteli, durere precordiala, dispnee
> clasa III: sincopa, hipoperfuzie/suferinta de organ/sistemica secundara scaderii DC (EPA, IMA, AVC, IRA)
> clasa IV: stop cardiac
1. EXTRASISTOLELE VENTRICULARE (ESV)
> sunt depolarizari premature cu originea într-un focar ectopic situat sub bifurcatia fasciculului His. Stimulul ectopic este precoce (RR' < RR) si în cazul mai multor ESV cu aceeasi origine (monomorfe), cuplajul este fix (interval RR' constant).
> clasificarea Lown:
0: fara ESV
1: < 30 ESV/ora
2: > 30 ESV/ora
3a: ESV polimorfe
3b: bigeminism
4a: dublete, triplete
4b. TV nesustinuta
5. fenomen R/T
> clinic: pacientul poate fi asimptomatic sau poate prezenta palpitatii, puls rapid si neregulat, senzatie de oprire cardiaca. ESV foarte precoce nu determina contractii ventriculare eficiente astfel încât sigmoidele aortice nu se deschid si nu apare o unda de puls suplimentara.
> criterii de diagnostic EKG: QRS largi (>0,12 sec), cu morfologie asemanatoare BRD sau BRS (în functie de sediul focarului ectopic ventricular), faza terminala în opozitie cu QRS, pauza postextrasistolica compensatorie (RR'+R'R=2RR). În raport cu sistola precedenta, ESV pot fi precoce sau tardive. ESV foarte precoce pot surveni peste panta ascendenta a undei T precendente, fenomen denumit R/T (asociat cu un risc crescut de FV).
> ESV pot fi sistematizate: bigeminism (1 sistola normala - 1 extrasistola), trigeminism (2 sistole normale - 1 extrasistola), cvadrigeminism (3 sistole normale - 1 extrasistola), dublete (1 sistola normala - 2 extrasistole), triplete (1 sistola normala - 3 extrasistole), ESV interpolate (RR'+R'R=RR, când ESV survine foarte precoce).
2. SCĂPAREA VENTRICULARĂ
> reprezinta activarea ventriculara determinata de un stimul cu origine ventriculara, aparuta pe fondul unei anomalii a sistemului excitoconductor superior (bradicardie sinusala, bloc sinoatrial, pauze postextrasistolice lungi)
> criterii de diagnostic EKG: complex QRS larg, deformat.
3. RITMUL IDIOVENTRICULAR
> este o succesiune de scapari ventriculare, cu frecventa de 30-50/min
> apare în BAV grad III, tromboliza post-IMA
4. RITM IDIOVENTRICULAR ACCELERAT (tahicardie ventriculara paroxistica)
> reprezinta o secventa de complexe QRS largi, deformate, cu frecventa mai mare decât a ritmului idioventricular, dar mai mica decât a TV (70-150/min)
> accesele sunt de obicei de durata scurta si recurente, dar pot fi si sustinute.
> sunt bine tolerate hemodinamic si nu degenereaza în TV sau FV
> de obicei exista disociatia atrio-ventriculara si complexe de fuziune
> apare în IMA, sindromul de reperfuzie post IMA, BAV grad III si în intoxicatia digitalica
5. TAHICARDIA VENTRICULARĂ
> consta în succesiunea a 3 sau mai multe ESV, cu frecventa > 100/min
> TV poate fi sustinuta (atunci când durata aritmiei este sub 30 sec si se termina spontan) sau nesustinuta (atunci când durata aritmiei este mai mare de 30 sec sau necesita conversie electrica la RSN înainte de 30 sec, datorita colapsului hemodinamic). TV sustinuta poate fi monomorfa (când complexele QRS au aceeasi morfologie) sau polimorfa (când complexele QRS au morfologie diferita).
> criterii de diagnostic EKG: QRS largi (> 0,14 sec), frecventa 150-250/min, ritm relativ regulat, exista disociatie AV (etajul supraventricular se afla sub comanda NSA, iar cel ventricular sub comanda focarului ectopic), exista imagini de captura ventriculara (un stimul atrial poate gasi ventriculii în afara perioadei refractare si îi depolarizeaza) si de fuziune ventriculara. În aproximativ 1/3 din cazuri poate aparea o conducere retrograda ventriculo-atriala: unde P' de tip nodal, negative în derivatiile inferioare, care succed complexului QRS - captura atriala.
> clinic: TV stabila hemodinamic poate fi asimptomatica sau poate da palpitatii si ameteli. TV cu decompensare hemodinamica poate cauza lipotimie (presincopa), sincopa, ameteli, slabiciune musculara, confuzie, oprire cardiaca.
6. TORSADA VÂRFURILOR
> este o forma de TV polimorfa, cu alternanta semnificativa a morfologiei complexelor QRS (care oscileaza de partea pozitiva si negativa a liniei izoelectrice)
> frecventa ventriculara este între 150-250/min, ritmul este neregulat (intervalele RR sunt variabile)
> daca este sustinuta, poate degenera în FV cu moarte cardiaca subita
> apare în BAV grad II-III, sindrom de QT lung, afectiuni cardiace (IMA, BCI, tratament cu antiaritmice), hipotermie.
7. FLUTTERUL VENTRICULAR
> este o aritmie ventriculara grava, cu aspect sinusoidal al undelor si frecventa ventriculara > 250/min. Evolutia este catre degenerare în FV cu moarte subita.
> clinic: este prost tolerata hemodinamic datorita pierderii activitatii mecanice a ventricululor.
> criterii de diagnostic EKG: ritm regulat cu unde ventriculare sinusoidale, frecventa de 200-250/min, cu aceeasi morfologie si cu amplitudine mare, fara linie izoelectrica între ele, nu se pot distinge QRS, ST sau T.
8. FIBRILATIA VENTRICULARĂ
> este o aritmie ventriculara maligna care apare frecvent în contextul unui IMA sau unei sechele de IM (anevrism ventricular).
> consta în depolarizari ventriculare haotice, care determina o contractie vermiculara, ineficienta a ventriculilor; consecutiv pierderii functiei mecanice a ventriculilor apare colaps hemodinamic si stop cardiac.
> clinic: sincopa, tegumente reci/marmorate/cianotice, absenta zgomotelor cardiace la auscultatie, puls absent, TA nedecelabila, stop respirator, stop cardiac.
> criterii de diagnostic EKG: unde fibrilatorii neregulate, cu morfologie diferita, frecventa 200-600/min, nu se pot distinge P, QRS, ST sau T.
> exista 2 tipuri EKG de fibrilatie ventriculara: FiV cu unde mari (prognostic mai bun, se poate opri spontan, raspunde favorabil la conversie electrica) si FiV cu unde mici (amplitudine pâna în 4 mm, pronostic prost, nu raspunde favorabil la soc electric extern).
statistici
căutare personalizată
