ARITMIILE NORMOTROPE (SINUSALE)
1. TAHICARDIA SINUSALĂ (TS)
> reprezinta cresterea ritmului de descarcare a impulsurilor sinusale, manifestata prin cresterea frecventei cardiace peste 100/min
> la o frecventa mai mare de 220-vârsta/min, ritmul este considerat tahicardie paroxistica
> frecventa sinusala este obisnuit mai mare la copii, la tineri, la femei (fata de barbati) si mai mica la sportivii antrenati
> etiologia tahicardiei sinusale este foarte variata:
i) activarea sistemului nervos simpatic (hipercatecolaminemie) - exces de cafea, ceai, alcool, efort fizic prelungit, caldura, emotii, anxietate, febra, anemie, deshidratare, afectiuni cardiovasculare (insuficienta cardiaca, infarct miocardic acut, miocardita, endocardita, tromboembolism pulmonar, soc cardiogen, fistule arteriovenoase, persistenta de canal arterial), afectiuni pleuropulmonare (pneumotorax, pneumonii, crize de astm bronsic, BPOC, atelectazii), afectiuni endocrine (hipertiroidism, feocromocitom), leziuni ale sistemului nervos vegetativ (amiloidoza, neuropatie diebatica, sindrom Shy-Drager), medicamente (metilxantine - teofilina, aminofilina, simpatomimetice - adrenalina, noradrenalina, izoprenalina, salbutamol, fenoterol, salmeterol)
ii) scaderea tonusului vagal: dupa administrarea de parasimpatolitice (atropina).
> clinic: TS poate fi asimptomatica sau se poate manifesta prin palpitatii resimtite sub forma unor batai rapide, regulate. Poate agrava o insuficienta cardiaca preexistenta si poate precipita ischemia cardiaca la un pacient cu boala cardiaca ischemica. În prezenta valvulopatiilor cu debit cardiac mic (stenoza aortica, insuficienta aortica, stenoza mitrala) poate favoriza aparitia lipotimiei/sincopei.
> criterii de diagnostic EKG: ritm sinusal, frecventa undelor P si complexelor QRS >100/min, scurtarea TP (scurtarea diastolei) - la frecventa mari, T si P pot fuziona (aspect T+P). Poate aparea subdenivelare cu panta ascendenta a segmentului ST de 1-2 mm. Uneori pot exista simultan subdenivelari PR si ST (aspect în "ancora").
2. BRADICARDIA SINUSALĂ (BS)
> reprezinta scaderea frecventei ritmului sinusal sub 60/min.
> similar cu tahicardia sinusala, etiologia este legata de modificarile sistemului nervos vegetativ:
i) scaderea tonusului simpatic sau cresterea celui vagal - pacienti hipervagali (constitutional), reflexe vagale (varsaturi, colici abdominale, manevre vagale, punctie pleurala sau peritoneala), sportivi antrenati, vârstnici, în somn, hipotermie, IMA inferior sau IMA de VD, hipertensiune intracraniana (HIC), mixedem, medicamente cronotrop negative (ß-blocante, Ca-blocantele non-DHP, digitalicele, simpatoliticele centrale), substante toxice (insecticide organofosforice).
ii) boala de nod sinusal (sinus sick syndrome - SSS)
> clinic: BS poate fi asimptomatica sau poate da ameteli, fatigabilitate, lipotimie/sincopa, crize anginoase, manifestari de insuficienta cardiaca.
> criterii de diagnostic EKG: ritm sinusal, frecventa undelor P si complexelor QRS <60/min, interval PR la limita superioara a normalului (0,21 s). Frecventa cardiaca creste rapid la efort, la administrarea de parasimpatolitice (atropina) sau simpatomimetice.
3. ARITMIA SINUSALĂ RESPIRATORIE
> este o aritmie functionala, cauzata de modificarea frecventei cardiace în functie de fazele respiratiei (frecventa creste în inspir si scade în expir)
> apare la copii si tineri, la persoanele cu tulburari vegetative
> clinic: asimptomatica
> criterii de diagnostic EKG: ritm sinusal, dar cu intervale PP variabile (care sunt mai scurte în inspir, când frecventa cardiaca creste si mai lungi în expir, când frecventa cardiaca scade); se admite o diferenta între PP max si PP min de cel mult 0,12 sec. Aritmia respiratorie se observa mai usor daca pacientul este bradicardic.
4. ARITMIA SINUSALĂ FAZICĂ (nerespiratorie)
> apare la vârstnici, pacienti cu boli cardiace organice, hipertensiune intracraniana
> clinic: asimptomatica
> criterii de diagnostic EKG: ritm sinusal, intervale PP variabile, fara legatura cu fazele respiratiei (crestere progresiva urmata de scadere progresiva sau variatii nesistematizate); diferenta între PP max si PP min este > 0,12 sec.
5. EXTRASISTOLIA SINUSALĂ
> reprezinta o bataie precoce cu originea în nodul sinusal
> nu are semnificatie patologica
> criterii de diagnostic EKG: P' (extrasistola sinusala) este identica cu P-ul sinusal normal, intervalul P'R, morfologia QRS si unda T ce urmeaza extrasistolei sunt identice cu cele ale ritmului sinusal de fond, pauza postextrasistolica P'P este decalanta (egala cu PP) sau subcompensatorie (P'P>PP, dar PP' + P'P<2PP). Daca apar mai multe extrasistole sinusale, intervalul PP' preextrasistolic este constant (cuplaj fix).
6. TAHICARDIA PRIN REINTRARE SINOATRIALĂ
> presupune existenta unui circuit de reintrare (nod sinusal - atriu drept - nod sinusal) de la care impulsul se propaga catre restul masei miocardului atrial si apoi catre miocardul ventricular.
> este de obicei o aritmie functionala, expresie a unei tulburari vegetative; rareori apare în cadrul unei boli cardiace organice.
> criterii de diagnostic EKG: apare în accese care debuteaza brusc si se termina brusc, de durata scurta, frecventa cardiaca este 120-180/min, unda P este identica cu cea a ritmului sinusal de fond, PQ/PR este în limite normale, QRS si T sunt identice cu cele ale ritmului sinusal de fond, manevrele vagale pot opri accesul.
7. RITMUL ATRIAL MIGRATOR (WANDERING PACEMAKER)
> consta în migratia progresiva a pacemakerului sinusal în zone situate distal de nodul sinoatrial (pâna în partea superioara a jonctiunii atrioventriculare), urmata de revenirea treptata în nodul sinusal
> apare la copii, sportivi de performanta (care au un tonus vagal crescut), mai rar pe cord patologic; nu necesita tratament
> criterii de diagnostic EKG: P-ul este izoelectric sau chiar negativ (retrograd), intervalele PR se scurteaza (pe masura apropierii pacemakerului sinusal de nodul AV), uneori P-ul putând fi suprapus peste complexul QRS.
8. BOALA NODULUI SINUSAL (sick sinus syndrome - SSS)
> reprezinta incapacitatea nodului sinusal de a asigura functia de pacemaker fiziologic al cordului printr-o afectare fie a automatismului nodului sinoatrial, fie a conducerii sinoatriale. Se caracterizeaza prin perioade de automatism scazut cu perioade de conducere rapida (sindrom bradi-tahi). Apare mai frecvent la vârstnici si la femei.
> etiologie:
i) disfunctie acuta (reversibila): IMA, ischemie miocardica (în angina Prinzmetal), boli infectioase (febra tifoida, bruceloza), dupa chirurgie cardiaca, dupa cardioversia FiA sau FlA, dupa administrarea de medicamente (digitala, ß-blocante).
ii) disfunctie cronica: cel mai frecvent idiopatica, aterosleroza arterelor care vascularizeaza nSA, amiloidoza cardiaca, hemocromatoza, boli degenerative ale sistemului de conducere (boala Lev si Lenegre), sindromul de QT lung congenital.
> clinic: ameteli, palpitatii, fatigabilitate, crestere inadecvata a frecventei ventriculare la efort, lipotimie/sincopa, accese Adam-Stokes, precipitarea unei insuficiente cardiace (pâna la EPA: dispnee cu ortopnee, raluri subcrepitante care urca progresiv dinspre baze spre vârf, tuse cu expectoratie rozata, spumoasa), crize anginoase.
> criterii de diagnostic EKG: bradicardie sinusala (sub 40/min), absenta tahicardizarii la efort, bloc sinoatrial, oprire sinusala (pauze sinusale mai mari de 3 sec) cu/fara ritm de scapare jonctional/ventricular, tahiaritmii supraventriculare (extrasistolie supraventriculara, flutter atrial, fibrilatie atriala), sindrom bradi-tahi (pe fondul bradicardiei/blocului sinoatrial/opririi sinusale, apar accese de tahicardie supraventriculara), FiA permanenta.
> Diagnosticul se confirma prin efectuarea de manevre Valsalva (care determina aparitia de pauze sinusale > 3 sec), prin testul de provocare cu atropina (care evidentiaza lipsa tahicardizarii dupa administrarea a 1-2 mg atropina) si prin monitorizare Holter EKG. Diagnosticul de certitudine se face prin studii electrofiziologice:
i) stimulare atriala overdrive 30-60 sec cu sonda în atriul drept, urmata de masurarea timpului de recuperare sinusala la încetarea brusca a stimularii. Timpul de recuperare sinusala este intervalul de timp de la ultimul stimul pâna la prima unda P sinusala si este în mod nomal sub 150% din durata RR a ritmului sinusal.
ii) stimulare artificiala programata: se induce artificial o extrasistola atriala si se masoara timpul de conducere sinoatriala
iii) electrograma fasciculului His (recomandata în boala binodala, atunci când exista si tulburari de conducere AV)
statistici
căutare personalizată
