BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ
sinonime: BCI, cardiopatie ischemică, boala coronariană ischemică
- PRELIMINARII
BCI este o afectiune functionala caracterizata printr-un dezechilibru între aportul si necesarul de oxigen al miocardului.
Este cea mai frecventa cauza de deces la nivel mondial. Incidenta bolii este de aproximativ 1:5 persoane.
Boala cardiaca ischemica are mai multe forme clinice de exprimare:
i) forme dureroase
> acute: sindroame coronariene acute - angina instabila (cunoscut ca si preinfarct), infarct miocardic acut (transmural sau subendocardic)
> cronice: angina stabila
ii) forme nedureroase
> ischemie silentioasa, insuficienta cardiaca ischemica, moarte subita coronariana
- ETIOLOGIE
BCI poate aparea ca urmare a unei afectari a arterelor coronare mari, subepicardice (datorita aterosclerozei, bolilor de colagen, sifilisului cardiovascular, emboliei coronariene) sau a arterelor coronare mici - angina microvasculara (sindrom X coronarian). BCI poate aparea si la pacientii cu artere coronare normale, dar care prezinta o tulburare functionala cardiaca (în stenoza aortica avem un debit cardiac scazut, implicit si un debut coronarian scazut, în insuficienta aortica regurgitarea diastolica duce la scaderea aportului de sânge coronarian, în hipertrofia ventriculara reteaua coronariana este insuficienta pentru o masa musculara crescuta, în cardiopatia hipertensiva avem si hipertrofie ventriculara si afectare ateroslerotica a arterelor).
ANGINA STABILĂ
Este o forma cronica a BCI care se caracterizeaza prin episoade periodice de durere anginoasa, care survin la efort sau în alte situatii care cresc consumul miocardic de oxigen (emotii, frig, mese bogate).
Durerea anginoasa este o durere retrosternala (uneori precordiala) cu caracter constrictiv - ca o apasare, ca o gheara (si nu în punct fix, cum este junghiul toracic), care dureaza mai putin de 20 minute, iradiaza în umeri si brate (în special în cel stâng), apare la efort, cedeaza la întreruperea efortului sau administrarea sublinguala de nitroglicerina.
Clasificare:
> clasa I: angina la efort intens, rapid, sustinut, corespunzator unui consum energetic de 7 METS (echivalente de consum de oxigen la efort)
> clasa II: angina la efort mediu, care limiteaza usor activitatea bolnavului, corespunde la 5 METS.
> clasa III: angina la eforturi uzuale, care limiteaza activitatea cotidiana a bolnavului (facutul patului, coborâtul scarilor); corespunde unui consum de 3 METS.
> clasa IV: angina de repaus, care afecteaza sever viata bolnavului; corespunde unui consum de 1 METS.
Diagnostic:
> EKG de repaus (modificari de faza terminala ST-T, unda Q patologica sechelara)
> EKG în criza
> EKG de efort (pacientul trebuie adus la o frecventa egala cu 220-vârsta)
> ecocardiografie (modificari de cinetica ventriculara în repaus sau la stress - provocare farmacologica cu dipiridamol sau dobutamina)
> scintigrama de perfuzie miocardica
> tomografie cu emisie de pozitroni
> coronarografie (angiografie coronariana)
Diagnostic diferential:
> afectiuni cardiace: infarct miocardic, pericardita, stenoza aortica, CMH
> afectiuni extracardiace: afectiuni pleuropulmonare, boli de perete toracic, psihoza.
Evolutie:
Aproximativ 3% dintre pacientii cu angina fac anual infarct miocardic.
Tratament:
> medicamentos: nitrati (nitroglicerina pentru tratamentul crizelor, izosorbid mono- si dinitrat pentru prevenirea crizelor), beta-blocante (metoprolol, atenolol, propranolol), blocante de calciu, molsidomina, hipolipemiante, antiagregante plachetare.
> chirurgical: PTCA (angioplastie transluminala coronariana percutana, stent coronarian, by-pass aorto-coronarian chirurgical)
statistici
căutare personalizată
