Indicele gleznă-braț (ABPI, ankle brachial pressure index) reprezintă o metodă de evaluare a stării arterelor periferice și constă în raportul dintre tensiunea arterială sistolică de la membrul superior (măsurată la nivelul brațului) și de la cel inferior (măsurată la gleznă).
Determinarea indicelui gleznă-braț se face atât la dreapta cât și la stânga, în repaus și după 5 minute de mers pe jos sau pe o bicicletă medicală.
Testul este o alternativă la oscilometrie în diagnosticul și evaluarea severității bolilor arteriale periferice (în special în arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare). Valorea normală a indicelui de presiune gleznă-braț este 1-1.1, ceea ce înseamnă că presiunea sangvină la nivelul gleznei este egală sau ușor mai mare decât cea de la nivelul brațului. Atunci când indicele este sub 1 înseamnă că presiunea de la nivelul membrului inferior este mai mică decât cea de la nivelul membrului superior și că există o stenoză (îngustare) semnificativă sau un obstacol la nivelul arterelor distale din picior. Indicele se măsoară atât în repaus cât și după efort fizic; chiar dacă valoarea de repaus este normală, o scădere a indicelui după 5 minute de efort standard poate înseamna că pacientul are o boală arterială periferică.
Prezența bolii arteriale periferice este un semn de ateroscleroză sistemică și un predictor potent pentru riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC) și deces de cauză cardiovasculară. Persoanele peste 55 ani cu factori de risc cardiovasculari – fumat, hipertensiune, diabet zaharat, dislipidemie – prezintă un risc crescut de boli arteriale periferice și ar trebui să efectueze consulturi periodice pentru depistarea lor. Pentru fumători evaluarea prezenței bolii arteriale periferice se recomandă să fie începută de la vârsta de 45 ani. Clinic, boala arterială periferică se poate prezenta prin deficit de puls, claudicație intermitentă, artere sinuoase și rigide la palpare (pentru cele accesibile examenului clinic – artera poplitee, artera tibială posterioară și artera pedioasă), tulburări trofice locale (pierderea pilozității, tegumente supraiacente lucioase, palide, uscate). Standardul de aur pentru diagnosticul și cuantificarea cu mare acuratețe a arteriopatiei periferice este reprezentat de arteriografie, care însă are dezavantajul că este o metodă invazivă și asociază în procent destul de mare (până la 10%) o complicație minoră – hematom local; folosirea substanței de contrast la arteriografie prezintă și riscul de reacții alergice, insuficiență renală sau insuficiență cardiacă.
Determinarea propriu-zisă a indicelui gleznă-braț
Indicele gleznă-braț se determină prin evaluarea presiunii sistolice la nivelul arterei brahiale și arterei tibiale posterioare cu ajutorul ecografiei Doppler. Cu pacientul în decubit dorsal, se aplică manșeta unui tensiometru deasupra plicii cotului; se aplică gel local, apoi se poziționează sonda de ecografie sub un unghi de 45 grade și se decelează pulsul brahial ca un zgomot șuierător. Se comprimă apoi manșeta până la o presiune suprasistolică (se umflă manșeta până când zgomotul dispare și apoi cu încă 20 mmHg), după care se decomprimă lent până la reapariția zgomotului dat de trecerea fluxului de sânge prin artera brahială comprimată; în momentul în care se aude primul zgomot se citește pe manometru presiunea arterială sistolică. Se repetă procedura la celălalt braț și valoarea cea mai mare dintre cele 2 se folosește în calcularea indicelui gleznă-braț. Pentru determinarea presiunii sistolice la nivelul arterei tibiale posterioare, se aplică manșeta de tensiune deasupra maleolei, se localizează pulsul, apoi se repetă procedura ca și pentru artera brahială. Se fac 2 determinări, stânga-dreapta, și se alege valoarea cea mai mare dintre cele două. Indicele de presiune gleznă-braț se obține prin împărțirea valorii presiunii sistolice brahiale la cea a presiunii sistolice tibiale posterioare. La nivelul extremității inferioare se poate folosi presiunea arterială sistolică determinată la nivelul arterei tibiale posterioare sau cea determinată la nivelul arterei pedioase.
Interpretarea rezultatelor
Indicele gleznă-braț este un indicator fidel pentru obstrucția fluxului arterial la nivel periferic, fiind utilizat în diagnosticul și evaluarea severității arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare.
Interpretarea valorilor indicelui gleznă-braț:
- peste 1.2 = rigiditate arterială în cazul formelor severe de arteriopatie (posibilă și la pacienții cu diabet zaharat, dintre care 50% au arteriopatie periferică)
- între 1 și 1.2 = normal
- între 0.9 și 1 = valori acceptabile
- între 0.8 și 0.9 = arteriopatie ușoară, se impune managmentul factorilor de risc
- între 0.5 și 0.8 = arteriopatie moderată, se impune tratament de specialitate
- sub 0.5 = arteriopatie severă, se impune tratament de urgență
Observații
Testul are o sensibilitate de 90% și o specificitate de 98% în detectarea stenozelor arteriale semnificative hemodinamic (peste 50%) în arterele principale ale membrului inferior.
Limitările indicelui gleznă-braț sunt legate de prezența calcificărilor arteriale (când arterele sunt rigide, nedepresibile și apar rezultate crescute fals negative), lipsa unui protocol standardizat și intervenția factorului uman.
La pacienții cu diabet zaharat, insuficiență renală sau marii fumători pot apărea rezultate fals-crescute, situații în care sunt necesare investigații suplimentare.
Indicele determinat în condiții de repaus are o sensibilitate scăzută pentru formele ușoare de arteriopatie, caz în care trebuie efectuat un test de provocare (în condiții de efort fizic – mers pe bicicletă timp de 6 minute). Realizarea testului în condiții de efort nu se poate practica la pacienții obezi și la cei cu comorbidități (ex. anevrism de aortă).
Studii din 2006 au arătat că indicele gleznă-braț este un predictor independent de mortalitate cardiovasculară, deoarece reflectă încărcarea aterosclerotică a organismului.
