Coprocultura

Coprocultura este o analiză microbiologică a materiilor fecale care are ca scop cultivarea și identificarea agenților patogeni care provin din tubul digestiv și sunt prezenți în scaun.

Metoda de lucru constă în recoltarea de materii fecale, cultivarea pe medii de cultură și analiza microscopică a coloniilor crescute. Coprocultura este recomandată pacienților cu semne și simptome de infecții ale tractului digestiv – diaree, inapetență, greață, vărsături, balonare, dureri și crampe abdominale, febră, prezența de puroi în scaun – și permite identificarea virusurilor, bacteriilor, fungilor și paraziților care au cauzat infecția.

Principalele afecțiuni în care este necesară coprocultura pentru diagnostic sunt: infecții enterale – toxiinfecție alimentară, enterocolită sau boală diareică acută, colita pseudomembranoasă (care apare ca urmare a perturbării florii bacteriene saprofite din colon în urma unui tratament antibiotic), tuberculoza intestinală. Principalii germeni implicați în etiologia infecțiilor enterale sunt: Shigella, Salmonella, Escherichia coli (serotipuri enteropatogene – enteropatogen, enterotoxigen, enterohemoragic, enteroinvaziv, enteroaderent, enteroagregativ), Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica, Klebsiella, Staphylococcus spp., Pseudomonas, Aeromonas, Clostridium difficile, Clostridium perfringens, Clostridium botulinum, Bacillus cereus, Serratia marcescens, Campylobacter spp., Candida Albicans, enterovirusuri, rotavirus, Norwalk virus.

Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultura

Se recoltează 3-5 g (sau cm3) materii fecale într-un coprorecoltor (container/recipient steril cu un volum de 30 ml) cu ajutorul linguriței coprorecoltorului și se închide etanș capacul. Se va recolta în special din porțiunile unde se constată modificări de culoare, consistență sau compoziție a scanului (mucus, sânge, puroi). Proba trebuie transportată la laborator în maxim 2 ore de la prelevare; dacă acest lucru nu este posibil, se va refrigera proba timp de maxim 24 ore sau se va face recoltarea într-un recipient cu mediu de transport Carry-Blair (care asigură conservarea la temperatura camerei până la 7 zile). Prelevarea probei se poate face fie la domiciliu, fie în cabinetul medical/spital. Pacientul trebuie instruit cu privire la tehnica de recoltare a materiilor fecale și trebuie întrebat dacă a urmat recent un tratament antibiotic sau dacă a efectuat investigații care presupun ingestia orală de substanță de contrast cu soluție de sulfat de bariu (tranzit baritat esogastroduodenal sau irigografie) deoarece rezultatele pot fi influențate în aceste situații; în cazul în care pacientul a primit antibioterapie, coprocultura se poate efectua după 1-2 săptămâni de la finalizarea tratamentului. Pe durata procedurii de recoltare, pacientul va fi instruit să folosească mănuși sterile (pentru a evita contaminarea recipientului și a mâinilor) și după recoltare să se spele bine pe mâini cu apă și săpun. Femeile vor fi sfătuite să urineze înainte de a avea scaun pentru ca proba recoltată să nu se amestece cu picături de urină. În cazul în care nu se poate realiza recoltarea corectă în recipient, se va practica recoltarea cu ajutorul unui tampon rectal umezit în ser fiziologic care se introduce intrarectal circa 15 cm și se rotește în vederea prelevării unei probe de materii fecale; se poate folosi și o sondă Nelaton (14-18) prin care se aspiră 5-10 ml materii fecale. Pentru examene virusologice se recoltează 5-10 g materii fecale sau 5-10 ml dacă scaunul nu este format, și se transportă imediat proba la laborator, altfel necesită păstrare la -70 grade Celsius.

Examinarea probelor de cuprocultură

Ajunsă în laborator, proba de coprocultură este prelucrată după cum urmează: dacă scanunul este lichid se însămânțează direct, iar dacă este format, se omogenizează cu 5-7 ml ser fiziologic, și apoi se pune pe mediul de cultură (Wilson-Blair, AABTL, MacConkey, TSI, MIU, ADCL, Sabouraud). Uzual, probele se verifică pentru prezența enterobacteriilor patogene – Salmonella, Shigella, E. Coli (serotipuri enteropatogene – EPEC, EHEC, EIEC, ETEC, EAEC); la copii, la persoanele care trăiesc în zone endemice de holeră și la cei care lucreză în hoteluri, restaurante, cantine, grădinițe, creșe se cercetează și prezența vibrionului holeric. După însămânțarea pe mediul de cultură timp de 24 ore se analizează caracteristicile coloniilor crescute și se stabilește diagnosticul pe baza caracterelor de cultură specifice.

Interpretarea rezultatelor coproculturii

Coprocultura negativă semnifică absența infecției enterice. Dacă rezultatul coproculturii este pozitiv, medicul de laborator va specifica germenii care au crescut pe mediul de cultură și sensibilitatea acestora la antibiotice (dacă a efectuat și antibiograma).


Ultimele comentarii

  • prostatita!trat ament indelungat de pana la 12 saptamini cu fluoroquinolone ...

    Citește mai mult...

     
  • Buna ziua, Va rog o interpretare ale acestor analize: TSH 3,5 uUl/ml T3 93,7 ng/dl ...

    Citește mai mult...

     
  • buna ziua va rog sa ma lamuriti cu urmatoare valoare. TSH 2,2853 SI LA INTERVALUL ...

    Citește mai mult...

Add comment


Security code
Refresh

The Best United Kingdom Bookmaker Ladbrokes Promo Code website review