Unele medicamente pot avea ca efect advers creșterea riscului cardiovascular, fie printr-o afectare cardiacă de novo, fie prin decompensarea unei afecțiuni preexistente.

Milioane de oameni iau zilnic statine pentru reducerea riscului cardiovascular.

Blocarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron este o parte importantă a tratamentului hipertensiunii arteriale.

Durerea este cel mai frecvent simptom în medicină – fie că este vorba despre cefalee, dismenoree, nevralgie, durere dentară sau osteoarticulară – ceea ce face ca antiinflamatoarele să fie unele dintre cele mai folosite medicamente.

Combinația triplului ghinion (triple whammy) se referă la riscul de insuficiență renală care poate apărea în cazul asocierii concomitente a unui inhibitor de angiotensină (inhibitor de enzimă de conversie a angiontensinei – IECA sau blocant al receptorului pentru angiotensină – sartan), a unui antiinflamator nesteroidian și a unui diuretic.

Disfuncția erectilă este una dintre cele mai precoce manifestări ale aterosclerozei sistemice, ceea ce înseamnă că tulburarea de dinamică sexuală este deja prezentă la pacienții care au angină pectorală.

Clasa beta-blocantelor adrenergice s-a “născut” în 1960, odată cu descoperirea propranololului de către scoțianul James W. Black (care a primit premiul Nobel în 1988).

Psoriazisul este o boală dermatologică cu evoluție ondulantă, existând perioade de exacerbare care alternează cu perioade de remisiune, în funcție anumiți factori trigger și de tratament.

Începută în 1929, odată cu descoperirea penicilinei de către Flemming, era antibioticelor se află actualmente într-un mare impas datorită erodării eficienței majorității antibioticelor, apariția de bacterii multi-rezistente și lipsa descoperirii de molecule noi.

Edemele periferice sunt un efect advers relativ frecvent la pacienții care iau blocante ale canalelor de calciu (amlodipină, felodipină, lecarnidipină, nifedipină), medicamente hipotensoare care altfel sunt foarte bine tolerate.

Standardul de tratament în infecția HIV este dat de schema HAART (highly active anti-retroviral therapy), care cuprinde asocieri de 3 antivirale din mai multe clase terapeutice.

Colita pseudomembranoasă este o afecţiune digestivă cauzată de infecția cu Clostridium difficile, ce apare de obicei după un tratament antibiotic cu spectru larg care perturbă flora intestinală.

Prostaglandinele sunt metaboliți ai acidului arahidonic utilizați atât ca țintă terapeutică cât și ca mijloc terapeutic.

Dislipidemia reprezintă o tulburare a metabolismului lipidic caracterizată prin acumularea de grăsimi ce favorizează apariția ateromatozei, steatozei hepatice, pancreatitei  și altor complicații metabolice.

Tocoliticele sunt medicamente care inhibă contracțiile miometrului și induc relaxare uterină.

Bifosfonații reprezintă standardul actual de tratament în osteoporoză, o boală metabolică caracterizată prin pierderea de masă osoasă, perturbarea arhitecturii osoase și fragilitate a oaselor.

De la introducerea pe piață în 1960, contraceptivele orale au fost subiectul a numeroase dezbateri și studii epidemiologice care să evalueze riscul pilulelor anticoncepționale de tromboembolism venos  (TEV) – tromboză venoasă profundă (TVP) și trombembolism pulmonar (TEP).

Medicația antitrombotică a cunoscut progrese majore în ultimele decenii prin intrarea în scenă a unor noi antiagregante (ticagrelor, cangrelor, prasugrel, abciximab) și anticoagulante (rivaroxaban, dabigatran, apixaban).

Pe cât de bune datorită efectului hipolipemiant și protector împotriva evenimentelor cardiocerebrovasculare, statinele pot pune probleme atunci când determină reacții adverse precum creșterea transaminazelor, neuropatie, pierderea memoriei, miopatie cu mialgii și chiar rabdomioliză.

Atunci când vi se prescrie un nou tratament este bine să întrebați medicul sau farmacistul despre efectele adverse ale acestuia; o serie de medicamente des utilizate au un efect advers ascuns: creșterea ponderală, care este adesea pusă pe seama dietei nesănătoase sau a lipsei exercițiului fizic.