Carbamazepină - prospect

Carbamazepină, comprimate - prospect

Compoziţie: 200 mg carbamazepină, excipienţi q.s. pentru un comprimat.

Acţiune terapeutică: Anticonvulsivant.

Indicaţii: Epilepsie: accese parţiale cu simptomatologie complexă (accese psihomotorii), accese parţiale cu simptomatologie elementară (accese focale); grand mal, în special cu geneză focală (grand mal din timpul somnului, grand mal difuz), forme mixte de epilepsie. Profilaxia acceselor din sindromul de abstinenţă alcoolică. Algii la nivelul feţei survenite ca accese (nevralgie de trigemen); accese algice de etiologie neprecizată pe traiectul esofagului. Stări algice în cadrul neuropatiei diabetice. Accese neepileptice din scleroza multiplă, cum ar fi nevralgia de trigemen, crize tonice, crize de tulburări de mişcare şi vorbire, tulburări de sensibilitate (disartrii paroxistice, ataxii sau parestezii) ca şi accese dureroase. Psihoze, în special afecţiuni maniaco-depresive, depresii hipocondre şi anxioase cu agitaţie ca şi stări de excitaţie catatonică.

Reacţii adverse: Incidenţa reacţiilor adverse este dependentă de doza administrată, frecvenţa lor fiind mai mare la începutul tratamentului şi în cazul tratamentelor asociate. Respectarea dozelor recomandate şi a instrucţiunilor de folosire asigură în general o bună toleranţă. Pot apărea sedare, tulburări de conştienţă, ameţeli, somnolenţă, tulburări de mers şi mişcare. O atenţie deosebită trebuie acordată reacţiilor alergice cutanate (urticarie, dermatită exfoliativă, sindrom Lyell, fotosensibilitate, eritem cutanat, purpură, etc.), reacţiilor hematologice (leucocitoză, leucopenie, eozinofilie, trombocitopenie, agranulocitoză, anemie aplastică, anemie hemolitică, anemie megaloblastică, splenomegalie) şi hepatotoxice. Pentru a depista aceste reacţii în fază precoce se recomandă, în special în cazul administrărilor de lungă durată, efectuarea periodică a examenelor de laborator relevante pentru modificările sanguine şi ale funcţiei hepatice.

Contraindicaţii: Hipersensibilitate cunoscută la carbamazepină sau antidepresive triciclice (amitriptilină, desipramină, imipramină, protriptilină, nortriptilină etc.); antecedente de leziuni ale măduvei osoase: afecţiuni ale sistemului de conducere cardiac; administrarea concomitentă de IMAO (tratamentul cu IMAO trebuie întrerupt cu cel puţin 14 zile sau chiar mai mult, dacă starea clinică a pacientului o permite, înaintea iniţializării tratamentului cu Carbamazepină).

Precauţii: Iniţializarea tratamentului cu Carbamazepină necesită un istoric al bolii şi evaluarea clinică a pacientului. Carbamazepina va fi utilizată cu prudenţă în cazul pacienţilor cu convulsii mixte care includ şi absenţe deoarece poate provoca convulsii generalizate.

Supradozare: Dozele terapeutice maxime de Carbamazepină sunt: 0,400 g pentru o dată şi 1,200 g pentru 24 ore. Primele semne şi simptome ale supradozării apar după 1-3 ore. Cele mai frecvente tulburări sunt cele neuromusculare. Tulburările cardiovasculare sunt de regulă moderate, complicaţiile cardiace grave manifestându-se numai după ingerarea unor doze foarte mari (>60 g). Prognoza în cazurile de intoxicaţie gravă depinde în mod critic de eliminarea promptă a medicamentului. Aceasta poate fi realizată prin inducerea vomei, irigaţie gastrică şi diminuarea absorbţiei. Dacă aceste măsuri nu pot fi aplicate fără riscuri, se recurge la asistenţa medicală specializată, în timpul căreia se urmăreşte menţinerea funcţiilor vitale.

Interacţiuni cu alte medicamente: În cazul administrării concomitente a mai multor antiepileptice, acestea îşi pot reduce reciproc activitatea (ex. fenitoină, fenobarbital, primidonă). Timpii de înjumătăţire pentru fenitoină, warfarină, doxiciclină şi teofilină scad considerabil în cazul administrării concomitente de Carbamazepină. Concentraţia plasmatică a carbamazepinei poate fi crescută de antibiotice macrolide, izoniazidă, antagonişti de calciu, dextropropoxifen.

Doze, mod de administrare: În general, eficacitatea şi siguranţa tratamentelor cu medicamente anticonvulsivante este mai mare atunci când se asigură monitorizarea nivelelor sanguine ale acestora. Tratamentul cu Carbamazepină trebuie individualizat. În general, se recomandă iniţierea tratamentului cu o doză mică şi continuarea acestuia cu doze crescute gradat până la nivelul care asigură răspunsul terapeutic optim. După stabilizarea stării clinice a pacientului, doza de întreţinere administrată se poate reduce treptat, până la nivelul minim considerat eficace. Administrarea Carbamazepinei se face în timpul meselor. Epilepsie: Adulţi şi copii peste 12 ani: Doza iniţială recomandată este de 200 mg de 2 ori/zi (400 mg/zi). Această doză zilnică se creşte apoi treptat, la intervale de o săptămână, cu până la 200 mg/zi, în 3-4 prize, până la obţinerea efectului terapeutic dorit. Dozele maxime admise la care se poate ajunge sunt de 1000 mg/zi pentru copii între 12-15 ani, 1200 mg/zi pentru adulţi şi copii peste 15 ani sau, în cazuri foarte rare, valabile pentru adulţi, 1600 mg/zi. Doza de întreţinere eficientă este de obicei de 800-1200 mg/zi. Copii între 6-12 ani: Doza iniţială recomandată este de 100 mg de 2 ori/zi (200 mg/zi). Doza zilnică se creşte apoi treptat, la intervale de o săptămână, cu până la 100 mg/zi, în 3-4 prize, până la obţinerea răspunsului terapeutic dorit. Doza maximă admisă la care se poate ajunge este de 1000 mg/zi. Doza de întreţinere eficientă este de obicei 400-800 mg/zi. În tratamentul epilepsiei, Carbamazepina se poate folosi singură sau asociată cu alţi agenţi anticonvulsivanţi. Când se adaugă în timpul tratamentului cu un alt anticonvulsivant, Carbama-zepina se administrează în doze crescute gradat, în timp ce dozele celuilalt anticonvulsivant se menţin sau se scad gradat. Excepţie face fenitoina ale cărei doze trebuie crescute. Nevralgia de trigemen; nevralgia glosofaringiană: Doza iniţială este de 100 mg de 2 ori/zi (200 mg/zi). Doza zilnică poate fi crescută până la 200 mg/zi (100 mg la fiecare 12 ore), până la dispariţia durerii. Doza zilnică maximă admisă este de 1200 mg. Controlul durerii poate fi de regulă obţinut cu o doză de întreţinere de 400-800 mg/zi (uneori 200 mg/zi). Stări algice în cadrul neuropatiei diabetice: Doza medie zilnică este de 200 mg de 3 ori/zi, în cazuri de excepţie până la 400 mg de 3 ori/zi. Accese neepileptice în cadrul sclerozei multiple: Doza medie zilnică este de 200 mg de 2-4 ori/zi. Psihoze: Iniţial se administrează 1200 mg/zi, fracţionat în mai multe prize. Doza de întreţinere este în general de 200 mg de 3 ori/zi. Se recomandă asocierea carbamazepinei la medicaţia neuroleptică în cazul schizofreniei acute. De asemenea, după adoptarea măsurilor de precauţie corespunzătoare, poate fi asociat terapiei cu litiu în cazul afecţiunilor maniaco-depresive. Sindromul de abstinenţă alcoolică: Doza medie este de 200 mg de 3 ori/zi. În cazurile severe, doza poate fi crescută la 400 mg de 3 ori/zi. Se administrează în asociere cu medicamentele sedativo-hipnotice (clometiazol, clordiazepoxid). După depăşirea stadiului acut, Carbamazepina se poate administra ca monoterapie. Diabet insipid hipofizar: Doza medie pentru adulţi este de 200 mg de 2-3 ori/zi. Acţionează numai dacă există o secreţie fiziologică de ADH. Efectul este potenţat de clorpropamidă. La copii doza se stabileşte funcţie de vârstă şi greutate corporală.

Formă de prezentare: Cutii conţinând 2 blistere a câte 10 comprimate.

Condiţii de păstrare: În ambalajul original. Ferit de umiditate şi lumină. Termen de valabilitate: 2 ani.


Ultimele comentarii

Add comment


Security code
Refresh

The Best United Kingdom Bookmaker Ladbrokes Promo Code website review