Distributia sângelui în sistemul cardiovascular:
> 84% - circulatia sistemica
o 64% în vene
o 13% în artere
o 7% în arteriole si capilare.
> 9% - circulatia pulmonara
> 7% - cord (coronare)
Structura histologica a vaselor
Vasul sangvin este o structura tubulara, cu lumen si perete stratificat. Peretele vascular este alcatuit din 3 straturi concentrice - tunici:
> intima (elementele sunt dispuse longitudinal)
o formata din endoteliu si membrana bazala ± strat subendotelial si lamina elastica interna (LEI).
o endoteliul are loc de a asigura o suprafata neteda pentru circulatia sangvina si de a mentine echilibrul fluidocoagulant, prin secretia în echilibru de factori pro si antitrombotici. Tot la nivelul celulelor endoteliale se observa granulele Weibel-Palade, ce contin FvW (factorul vonWillebrand)
> media (elementele sunt dispuse circular)
o alcatuita din fibre musculare netede ± fibre elastice
o la exterior, spre urmatorul strat, prezinta lamina elastica externa
o rol de reglare a fluxului sangvin prin controlul tonusului contractil vascular
> adventicea (elementele pot fi dispuse longitudinal/circular)
o formata din tesut conjunctiv, fibre musculare netede, vasa vasorum, nervi vascularis si limfatice
o vasa vasorum asigura vascularizatia jumatatii externe a vasului, cea interna hranindu-se si schimbând gaze respiratorii prin difuziune din lumen
Peretele arterial este mai gros, prezinta multiple straturi de fibre musculare/elastice si are lumen sferic pe când peretele venos este subtire, si are lumen ovalar.
ARTERELE
> Clasificare:
o Artere elastice (aorta si ramurile ei mari)
- sunt vase de conducere
- la nivelul mediei prezinta numeroase straturi de fibre elastice (60 la nivelul aortei) dispuse sub forma unor lamele elastice, între care se afla fibre musculare netede
- se caracterizeaza printr-o rezistenta scazuta la trecerea fluxului sangvin cu presiune mare
o Artere musculare (medii)
- sunt vase de distributie
- prezinta la nivelul mediei numeroase fibre musculare netede si putine fibre elastice
- rolul lor este de a regla fluxul sangvin în diverse teritorii, tonusul celulelor musculare netede fiind supus influentei SNV simpatic si parasimpatic, precum si reglarii locale metabolice si umorale
o Arteriole, metaarteriole
- sunt vase mici, apartinând micromirculatiei
- prezinta 1-3 straturi de celule musculare netede
- la nivelul sfincterelor precapilare se realizaza o reglare a fluxului capilar prin cresterea/scaderea tonusului contractil al acestor sfinctere
CAPILARELE
- sunt alcatuite din endoteliu, membrana bazala si pericite (celule Rouget) - celule musculare modificate, cu rol contractil si în fagocitoza
- teritoriul capilar este un teritoriu de schimb pentru nutrienti, produsi de catabolism, gaze respiratorii, apa, electroliti
- din punct de vedere histologic, sunt de 3 tipuri:
o continue: celulele endoteliale sunt dispune într-un strat continuu iar membrana bazala ete si ea continua. Se întâlnesc la nivelul SNC, în glandele exocrine, plamân, ganglioni limfatici, testicul, retina.
o fenestrate: stratul de celule endoteliale prezinta fenestratii, dar membrana bazala este continua. Se întalnesc la nivelul tractului gastrointestinal, glandelor endocrine, plexurilor coroide si îm rinichi.
o sinusoide: stratul de celule endoteliale este discontinuu, prezinta spatii largi, iar membrana bazala lipseste în dreptul spatiilor, fiind si ea discontinua sau putând chiar lipsi. Se întalnesc la nivelul hipofizei anterioare, ficatului, în splina si maduva osoasa.
- capilarele pot realiza, în diverse organe, bariere selective: bariera hematoencefalica, bariera sânge-timus, bariera sânge-testicul, bariera sânge-retina.
- sistemul de capilarizare poate fi:
o uzual: arteriola - metaarteriola - capilar - venula postcapilara
o sistem arterial port: arteriola - capilare arteriale - arteriola - capilare arteriale - vene
- la nivel renal: arteriola aferenta se capilarizeaza la nivelul capsulei Bowman, dând nastere glomerulului, apoi se continua cu arteriola eferenta care se recapilarizeaza, formând capilarele peritubulare
- la nivelul pancreasului: arteriolele se capilarizeaza la nivelul insulelor Lagerhans (apartinând pancreasului endocrin) si se recapilarizeaza ulterior la nivelul acinilor secretori pancreatici (apartinând pancreasului excrin)
o sistem venos port: venula - capilare venoase - venula postcapilara - capilare venoase - vene
- la nivel hepatic: ramura venei porte - capilare sinusoide - vena centrolobulara - capilare - venele suprahepatice
- la nivelul hipofizei anterioare se realizaza 2 sisteme porte:
1) unul lung: artera hipofizara superioara da la jonctiunea HT-HF o ramura anterioara si una posterioara, care se capilarizeaza si formeaza plexul capilar primar al sistemului port lung; acesta se continua cu venele portale lungi de-a lungul tijei hipofizare si se recapilarizeaza la nivelul adenohipofizei în plexul capilar secundar adenohipofizar, care dreneaza apoi în venele hipofizare
2) unul scurt: artera hipofizara superioara mai da si o ramura trabeculara care se anastomozeaza cu o ramura din artera hipofizara inferioara, se capilarizeaza si formeaza plexul capilar primar al sistemului port scurt; acesta se continua cu venele portale scurte si se recapilarizeaza la nivelul adenohipofizei în plexul capilar secundar adenohipofizar, care dreneaza apoi în venele hipofizare
o sunturi arteriovenoase: reprezinta de fapt o cale care sunteaza teritoriul capilar, având un rol important în termoreglare (la rece se deschid sunturile pentru a evita teritoriul capilar si termoliza, iar la cald invers).
- schimburile la nivel capilar sunt reglate în functie de presiunile din legea Starling:
> la nivel pulmonar:
o presiunea hidrostatica capilara = 7 mmHg (profiltranta)
o presiunea hidrostatica interstitiala = - 8 mmHg (profiltranta)
o presiunea coloid osmotica interstitiala = 14 mmHg (profiltranta)
o presiunea coloid osmotica capilara = 28 mmHg (antifiltranta)
o presiunea neta = 29 mmHg (profiltrare) - 28 mmHg (antifiltrare) = +1 mmHg profiltrare
> la nivel renal:
- în capilarele glomerulare:
o presiunea hidrostatica în capilarele glomerulare = 60 mmHg (profiltranta)
o presiunea hidrostatica din capsula Bowman = 18 mmHg (antifiltranta)
o presiunea coloid osmotica în capsula Bowman = 0 mmHg
o presiunea coloid osmotica în capilarele glomerulare (p medie) = 32 mmHg (antifiltrare)
o presiunea neta = 60 mmHg (profiltrare) - 50 mmHg (antifiltrare) = + 10 mmHg profiltrare
- în capilarele peritubulare:
o presiunea hidrostatica în capilarele peritubulare = 13 mm Hg (se opune reabsorbtiei)
o presiunea hidrostatica în interstitiul renal = 6 mm Hg (favorizeaza reabsorbtia)
o presiunea coloid osmotica în capilarele peritubulare = 32 mmHg (favorizeaza reabsorbtia)
o presiunea coloid osmotica în interstitiul renal = 15 mmHg (se opune reabsorbtiei)
o presiunea neta = 38 mmHg (pro reabsorbtie) - 28 mmHg (antireabsorbtie) = 10 mmHg pro reabsorbtie
> în capilarele sistemice:
- la capatul arterial:
o presiunea hidrostatica în capilar = 30 mmHg (profiltranta)
o presiunea hidrostatica interstitiala = 0 mmHg
o presiunea coloid osmotica în capilar = 28 mmHg (antifiltranta)
o presiunea coloid osmotica în interstitiu = 4-5 mmHg (profiltranta)
o presiunea neta = 35 mmHg (profiltrare) - 28 mmHg (antifiltrare) = + 7 mmHg profiltrare
- la capatul venos:
o presiunea hidrostatica în capilar = 15 mmHg (se opune reabsorbtiei)
o presiunea hidrostatica interstitiala = 0 mmHg
o presiunea coloid osmotica în capilar = 28 mmHg (favorizeaza reabsorbtia)
o presiunea coloid osmotica în interstitiu = 4-5 mmHg (se opune reabsorbtiei)
o presiunea neta = 28 mmHg (pro reabsorbtie) - 20 mmHg (anti reabsorbtie) = 8 mmHg pro reabsorbtie
VENELE
- sunt vase de capacitanta, asigura preluarea si transportul sângelui spre cord
- exista venule pericitare, vene musculare si vene mari
- pentru prevenirea întoarcerii sângelui, venele sunt prevazute cu un sistem de valvule
LIMFATICELE
- sunt vase de drenaj, alcatuite din endoteliu cu membrana bazala discontinua si au unul dintre capete închise, "în fund de sac".
- dreneaza o parte din lichidul interstitial si joaca rol de filtru imunologic prin leucocitele care tranziteaza aceasta circulatie
- pot prezenta valvule
Functiile endoteliului vascular
Endoteliul vascular este alcatuit dintr-un monostrat de celule endoteliale (pavimentoase) asezate pe o membrana bazala. Este considerat a avea o importanta functie secretorie:
- intervine în homeostazia fluidocoagulanta: asigura o suprafata neteda pentru circulatia sangvina si împiedica expunerea colagenului din matricea subendoteliala (care poate declansa cascada coagularii), secreta PCI2 (PC) - cu efect antiagregant si TXA2 - cu efect proagregant; de asemenea la acest nivel se mai sintetizeaza tPA (activatorul tisular al plasminogenului), FvW (depozitat în granulele Weibel Palade) si trombomodulina. Prin încarcarea electrica, endoteliul prezinta un status antiagregant.
- intervine în reglarea vasomotricitatii: secreta substante VC (endotelina - EDCF, angiotensina I) si VD (PC, NO - ERDF)
- la nivel endotelial se sintetizeaza si enzima de conversie a angiotensinei I (dipeptidil transpeptidaza) si factori de crestere (EDGF - endothelium derivated growth factor)
Reglarea circulatiei
- reglarea intrinseca - autoreglarea: este mai importanta decât reglarea extrinseca în teritoriile cerebral si coronarian
o prin mecanism miogen: exprima capacitatea musculaturii netede de a se contracta/relaxa în functie de presiunea de perfuzie sangvina în vederea mentinerii unui flux constant. Astfel, când presiunea este mare, celulele musculare netede se contracta, se produce VC iar când presiunea este mica, celulele musculare netede se relaxeaza si se produce VD.
o prin mecanism metabolic: consta în reglarea fluxului sangvin local în functie de disponibilul/consumul de oxigen si de clearance-ul metabolitilor produsi local. Astfel scaderea presiunii partiale a oxigenului, cresterea presiunii partiale a CO2, acumularea locala de adenozina, H, acid lactic, corpi cetonici (scade pH-ul) sau eliberarea locala crescuta de K (în conditii de hipoxie) duce la vasodilatatie si cresterea fluxului sangvin local.
- reglarea extrinseca
1) mecanism nervos
i) SNVS - catecolamine (CA):
> la nivel vascular:
o prin receptori a1 determina VC (atât arteriala => cresterea presiunii arteriale, cât si venoasa => cresterea întoarcerii venoase) si contractia capsulei splinei cu mobilizarea sângelui de rezerva.
o prin receptori ß2 determina VD în teritoriile: cerebral, coronarian, muscular (scheletic); rolul SNVS este acela de centralizare a circulatiei, de orientare a fluxului sangvin catre teritoriile unde este mai important.
> la nivelul aparatului juxtaglomerular: determina eliberarea de renina (prin receptori ß1), cu activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
> la nivelul MSR: creste eliberarea de catecolamine
> la nivelul cordului: stimulaza toate functiile cordului (creste contractilitatea, creste conductibilitate, creste forta de contractie, creste frecventa cardiaca => creste consumul de oxigen)
ii) SNVPS - acetilcolina (Ach):
> la nivel vascular: determina VD prin stimularea eNOS (monoxid de azot sintetazei endoteliale) - mecanism GMPc dependent - indirect, NO produce VD.
> la nivelul cordului: inervatia PS are actiune deprimanta asupra cordului si se manifesta în special la nivelul atriilor si portiunii superioare a jonctiunii AV
iii) alti mediatori (serotonina, bradikinina) pot influenta tonusul contractil vascular si actioneaza în special la nivel cerebral si la nivelul tubului digestiv.
iv) reglarea nervoasa prin intermediul sistemului nervos vegetativ presupune stimularea unor receptori periferici sau centrali:
> baroreceptori: sunt receptori de întindere, mecanici (stretch-receptors), fiind stimulati de cresterea presiunii arteriale la nivelul lor.
Þ BaroR de la nivelul sinusului carotidian si la nivelul arcului aortic. De la nivelul sinusului carotidian pleaca aferente prin nervul Hering (ramura a nervului glosofaringian) iar de la nivelul arcului aortic pleaca aferente prin nervii vagi si ajung la nivelul tractului solitar din bulb. Eferenta este reprezentata de SNV. Baroreceptorii sunt sensibili la modificari presionale între 50 si 200 mmHg (peste 200 mmHg descarca continuu impulsuri catre aferente). Efectul stimularii este unui cardioinhibitor si vasodilatator.
Þ BaroR de la nivelul AD: distensia produsa de cresterea întoarcerii venoase determina cresterea frecventei cardiace si a fluxului sangvin renal = reflexul presor Bainbridge (are rolul de a împiedica acumularea sângelui în vene, atrii si circulatia pulmonara). Unii autori considera ca distensia produsa de volumul sangvin crescut influenteaza activitatea nSA, acesta fiind de fapt mecanismul tahicardizant.
Þ BaroR ventriculari: cresterea mare a volumului sangvin ventricular determina reflex depresor.
Þ BaroR mezenterici si pulmonari (în AMS, AMI, trunchiul arterei pulmonare, artera pulmonara dreapta si stânga): în momentul distensiei lor, se declanseaza reflex depresor, cu bradicadie si vasodilatatie.
Þ MecanoR localizati la nivelul globilor oculari: comprimarea globilor oculari determina reflex depresor (reflexul Aschner Dagnini) prin nervul trigemen - nucleul tractului solitar din bulb - nervii vagi.
> chemoreceptori: sunt receptori care raspuns la modificarile presiunilor partiale ale gazelor respiratorii la nivelul lor. Stimularea lor declanseaza raspuns presor, cu cresterea fortei de contractiei, cresterea frecventei cardiace si cresterea tonusului simpatic.
Þ Chemoreceptorii periferici sunt situati la nivelul glomusului carotic si glomusului aortic si sunt stimulati în momentul scaderii presiunii partiale a O2, scaderii pH-ului sau cresterii presiunii paritiale a CO2.
Þ Chemoreceptorii centrali sunt situati în bulb si sunt stimulati în principal de cresterea presiunii partiale a CO2.
> centri nervosi implicati în reglarea cardiovasculara:
- centri bulbopontini:
o centrul vasomotor: localizat la nivelul FR din portiunea superioara a bulbului si cea inferioara a puntii; i se descrie:
Þ o zona presoare (partea superolaterala) - efect cardioaccelerator (creste frecventa cardiaca si forta de contractie, creste DC) si vasoconstrictor (creste rezistenta periferica totala, stimuleaza eliberarea de CA din MSR)
Þ o zona depresoare (partea inferomediala), cuprinde nucleul dorsal al vagului - stimuleaza vagul si inhiba zona presoare: efect cardioinhibitor (scade frecventa cardiaca si forta de contractie, scade DC) si vasodilatator (scade rezistenta periferica totala).
o nucleul tractului solitar din bulb - reprezinta centrul nervos unde vin si de unde pleaca aferentele, respectiv eferentele baro- si chemoreceptorilor. Asigura echilibrul între componenta S si cea PS a SNV în functie de semnalele venite din periferie. Stimularea sa (ca urmare a întinderii baroR datorita cresterii pA sau ca urmare a scaderii presiunii partiale a O2 la nivelul chemoR) duce la inhibitia zonei presoare din centrul vasomotor si la stimularea zonei depresoare (cu efect cardioinhibitor si vasodilatator).
- centri superiori:
o FR (formatiunea reticulata) pontomezencefalica, cortex, HT, cerebel - nucleul fastigial (stimuleaza SNVS, inhiba SNVPS), centri corticali - nucleii talamici anteriori
2) mecanism umoral
> substante VC: adrenalina, noradrenalina, AG II, ET, ADH, dopamina - a1 si ß1 stimulant, neuropeptidul Y, hormoni tiroidieni, TXA2
> substante VD: histamina (amina biogena rezultata prin decarboxilarea histidinei), bradikinina (rezultata prin actiunea kalicreinei asupra kininogenului), serotonina (amina biogena rezultata din triptofan), Ach, PG, FAN
statistici
căutare personalizată
> myMED > Breviar medical > Arborele vascular
ARBORELE VASCULAR
Arborele vascular este format din artere (vase de distributie a sângelui de la cord catre tesuturi), capilare (vase ce asigura schimbul între tesuturi si sânge) si vene (vase pentru circulatia de întoacere a sângelui dinspre tesuturi spre cord). Sistemul vascular poate fi împartit în rezervor de presiune: aorta + artere si rezervor de capacitate: cord, vene si capilare.
