Delimitare:
o superior: planul ce trece prin membrana cricotraheala (se proiecteaza la nivelul vertebrei C6)
o inferior: pâna la bifurcatia în cele 2 bronhii principale (se proiecteaza pe peretele toracic anterior la nivelul unghiului manubriosternal Louis si posterior la nivelul vertebrei T4)
Traiectul traheei este superficial în regiunea cervicala si profund în cea toracica, în mediastinul mijlociu. Este situata median, iar în portiunea inferioara este deplasata paravertebral spre dreapta de catre crosa aortei.
Raporturi:
o portiunea cervicala:
o anterior: istmul glandei tiroide+lobul Lalouette cu elementele vasculare tiroidiene, muschii infrahioidieni, muschiul platysma
o posterior: muschiul traheoesofagian, esofagul, nervul laringeu recurent drept
o lateral: lobii glandei tiroide, MNV al gâtului (ACC, VJI, X)
o portiunea toracica:
o anterior: ligamentul sterno- si tireopericardic, loja timica, manubriul sternal
o posterior: esofagul si muschiul traheoesofagian
o lateral:
- stânga - crosa aortei, ACC stânga, artera subclavie stânga, nervul X stâng, nervul laringeu recurent stâng, canalul toracic
- dreapta - nervul X drept, ACC dreapta
În dreptul vertebrei T4 traheea se bifurca, dând nastere celor 2 bronhii principale. La nivelul bifurcatiei, ultimul cartilaj traheal proemina spre lumen = carena traheala.
Vascularizatie:
o arteriala: ramuri din artera tiroidiana inferioara, artera tiroidiana ima, artera IC suprema, arterele IC posterioare, artrele bronsice, artera toracica interna.
o drenajul venos: se face în plexul venos tiroidian impar => vena brahiocefalica stânga=> VCS si în venele IC posterioare si venele bronsice => sistemul venelor azygos
o drenajul limfatic: ganglionii jugulari anteriori, paratraheali si supraclaviculari
II. ARBORELE BRONSIC:
o portiune extrapulmonara: cuprinde bronhiile principale si originea bronhiilor lobare
o portiune intrapulmonara: cuprinde ramificatiile de la bronhii segmentare pâna la bronhiolele respiratorii si alveole
Bronhiile principale
A. Bronhia principala dreapta
o intra în alcatuirea pediculului pulmonar drept: bronhia principala dreapta - situata posterior si superior, artera pulmonara dreapta - anterior si inferior fata de bronhia principala dreapta, vena pulmonara superioara dreapta - anterior si inferior fata de artera pulmonara dreapta, vena pulmonara inferioara dreapta - inferior fata de bronhia principala dreapta, vasele bronsice (1 artera + vene) - posterior fata de bronhia principala dreapta, fibre nervoase si limfatice - dispuse atât anterior cât si posterior fata de bronhia principala dreapta.
o prehilar, se divide în 3 bronhii lobare - superioara, medie si inferioara, care se distribuie lobilor pulmonari.
o Bronhia lobara superioara se divide în 3 ramuri segmentare, pentru cele 3 segmente ale lobului superior: apicala, anterioara si posterioara.
o Bronhia lobara mijlocie se divide în 2 ramuri segmentare, mediala si laterala, care se distribuie lobului mijlociu.
o Bronhia lobara inferioara se divide initial în 2 ramuri: trunchi bazal drept si ramura apicala a lobului inferior. Din trunchiul bazal vor lua nastere 4 ramuri: bazala mediala, bazala anterioara, bazala posterioara si bazala laterala.
> pediculul pulmonar drept
> pediculul pulmonar stang
> segmentatia plamanilor
III. PLĂMÂNII
Sunt organe pereche, situate în cavitatea toracica, între ei delimitându-se mediastinul.
Dimensiuni: 25 cm lungime, 10 cm latime, 15 cm grosime. Forma: trunchi de con cu baza situata inferior. Greutatea celor 2 plamâni este de circa 1,2 kg. Au o consistenta buretoasa, iar la proba docimaziei hidrostatice un fragment pulmonar pluteste la suprafata apei datorita continutului aeric. În cazul nou-nascutilor care nu au respirat, a persoanelor decedate prin înec sau a pacientilor cu procese exsudative alveolare (pnumonii, edem pulmonar acut) fragmentele pulmonare cad pe fundul vascului la docimazia hidrostatica.
Configuratia externa:
La nivelul suprafetei plamânilor se pot distinge 1 sau 2 santuri adânci = scizuri, care delimiteaza parenchimul pulmonar în lobi:
o scizura oblica (prezenta la ambii plamâni) - pleaca de pe fata mediala a plamânului, posterosuperior de hilul pulmonar, trece pe fata costala, apoi se îndreapta oblic inferior si anterior, intersecteaza marginea inferioara a plamânului si se termina în partea anteroinferioara a hilului.
o scizura orizontala (prezenta doar la plamânul drept) - pleaca de la jumatatea traseului descris de scizura oblica pe fata costala, se îndreapta orizontal spre marginea anterioara, o intersecteaza, dupa care trece pe fata mediala si se termina la nivelul hilului.
o la locul intersectiei celor 2 scizuri, în drept spatiului IV intercostal drept se descrie un unghi ascutit = unghiul lui Boyden
Plamânul drept, având ambele scizuri, este împartit în 3 lobi (superior, mediu si inferior), iar cel stâng, având doar scizura oblica, este împartit în 2 lobi (superior si inferior).
Pe fata mediala a celor 2 plamâni se descriu o serie de impresiuni date de viscerele intratoracice:
o plamânul drept:
o în portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea VCS
o în portiunea retrohilara - impresiunea esofagului, impresiunea venei azygos
o în portiunea suprahilara - impresiunea crosei venei azygos
o în portiunea infrahilara - impresiunea VCI
o plamânul stâng:
o în portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea aortei ascendente
o în portiunea retrohilara - impresiunea aortei descendente, impresiunea canalului toracic
o în portiunea suprahilara - impresiunea crosei aortei, impresiunea venei brahiocefalice stângi
Tot în raport cu hilul pulmonar, anterior trec nervii frenici si vasele pericardofenice iar posterior trec nervii vagi.
Segmentatia plamânilor:
Lobii pulmonari, delimitati de scizurile de la suprafata plamânului, sunt alcatuiti din segmente pulmonare (vezi tabel).
Vascularizatia:
Plamânul are o dubla circulatie: nutritiva si functionala. Cea nutritiva este data de arterele bronsice (ramuri din aorta descendenta - portiunea sa toracica) - una pentru plamânul drept si 2 pentru plamânul stâng. Circulatia functionala este de fapt mica circulatie si este reprezentata de trunchiul arterei pulmonare, cu originea în ventriculul drept si care se împarte în 2 ramuri principale: dreapta si stânga. Artera pulmonara stânga este legata de artera aorta prin ligamentul arterial (rezultat prin oblitererea canalului arterial Botallo). Cele 2 artere pulmonare dupa ce au patruns în hil, dau ramuri corespunzatoare ramificatiilor bronhiilor si se distribuie parenchimului pulmonar, pâna la nivel alveolar. Capilarele alveolare, la nivelul carora se realizeaza hematoza, se continua cu un sistem venos care dreneaza în cele 4 vene pulmonare: superioara stânga, inferioara stânga, superioara dreapta si inferioara dreapta - se deschid în atriul stâng. Drenajul limfatic se face în ganglionii intrapulmonari, bronhopulmonari, traheobronsici si paratraheali.
Inervatie:
o simpatica: fibrele preganglionare au originea în nucleul intermediolateral T2-T5, fac sinapsa în lantul simpatic toracal si se continua ca nervi bronhopulmonari care se dispun peribronsic. Mai primeste fibre din ganglionii simpatici cerviali inferior (stelat) si mijlociu.
o parasimpatica: data de ramuri bronsice din nervii vagi (cu originea în nucleul dorsal al vagului). Stimularea parasimpatica produce la nivel pulmonar bronhoconstrictie si cresterea secretiilor traheobronsice.
o componenta simpatica si cea parasimpatica alcatuiesc 2 plexuri pulmonare, anterior si posterior, care se distribuie peribronsic.
Pleura
Este o seroasa care tapeteaza cei 2 plamâni si este formata dintr-o foita viscerala si una parietala. La nivelul hilului pulmonar, reflexia pleurei viscerale pe cea parietala formeaza ligamenul pulmonar (ligamentul truunghiular Waldayer). Pleura parietala prezinta mai multe segmente: pleura costala - tapeteaza fata interna a cutiei toracice, pleura diafragmatica - în raport cu diafragmul si pleura medastinala - care formeaza la nivelul esofagului 2 funduri de sac: interazygoesofagian (pe dreapta) si interaorticoesofagian (pe stânga). Portiunea din pleura parietala care depaseste prima coasta se numeste dom pleural (cupula pleurala). Domul pleural prezinta posterior o depresiune = foseta supraretropleurala (descrisa de Toma Ionescu), în care se gasesc artera vertebrala si ganglionul stelat.
La trecerea pleurei parietale de pe un perete pe altul se formeaza funduri de sac numite recesuri pleurale. Între pleura costala si cea mediastinala, se formeaza anterior recesul costomediastinal. Între pleura costala si cea diafragmatica, se formeaza inferior recesul costodiafragmatic (costofrenic).
ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este format din 2 portiuni:
o una de conducere, care cuprinde: cavitatea nazala, nazofaringele, laringele, traheea, bronhiile, bronhiolele pâna la cele terminale.
o una respiratorie, care cuprinde bronhiolele respiratorii, ductele alveolare si alveolele.
În raport cu parenchimul pulmonar, caile respiratorii pot fi grupate în: intra- si extrapulmonare.
I. TRAHEEA
Este un conduct musculocartilaginos, aplatizat posterior, interpus între laringe si arborele bronsic. Are o lungime de 10-12 cm, dintre care 5-6 cm sunt în regiunea cervicala si 6-7 cm în regiunea toracica.
statistici
căutare personalizată
> myMED > Breviar medical > Aparatul respirator
B. Bronhia principala stânga
o intra în alcatuirea pediculului pulmonar stâng: bronhia principala stânga - situata posterior, artera pulmonara stânga - anterior si superior fata de bronhia principala stânga, vena pulmonara superioara stânga - anterior fata de bronhia principala stânga, vena pulmonara inferioara stânga - inferior fata de bronhia principala stânga, vasele bronsice (2 artere + vene) - posterior (una posterosuperior si una posteroinferior) fata de bronhia principala stânga, fibre nervoase si limfatice - dispuse atât anterior cât si posterior fata de bronhia principala stânga.
o prehilar, se divide în 2 bronhii lobare - superioara si inferioara, care se distribuie lobilor pulmonari.
o Bronhia lobara superioara se divide în 2 trunchiuri: superior si inferior (lingular). Cel superior va da o ramura apicoposterioara si una anterioara iar cel inferior o ramura lingulara superioara si una lingulara inferioara.
o Bronhia lobara inferioara: se divide initial în 2 ramuri: trunchi bazal stâng si ramura apicala a lobului inferior. Din trunchiul bazal vor lua nastere 3 ramuri: bazala anterioara, bazala posterioara si bazala laterala.
