Hipotalamusul este o formaţiune nervoasă aparţinând diencefalului (segment al encefalului ce face legătura între mezencefal şi telecenfal, alcătuit din talamus, metatalamus, subtalamus, epitalamus şi hipotalamus), localizată la baza ventriculului III.

Iată câteva particularități despre circulația pulmonară, cerebrală, coronariană, renală, cutanată, musculară și hepatică:

Iată care sunt principalele particularități reologice ale sistemelor vasculare - artere, vene, capilare și limfatice:

Arborele vascular este format din artere (vase de distribuţie a sângelui de la cord către ţesuturi), capilare (vase ce asigură schimbul între ţesuturi şi sânge) şi vene (vase pentru circulaţia de întoacere a sângelui dinspre ţesuturi spre cord).

Înregistrarea poligrafică reprezintă înregistrarea pe minim 2 canele a unor parametri ai activităţii cardiace, în vederea corelării fenomenelor electrice cu cele mecanice.

Pulsul arterial reprezintă modificările de presiune transmise pereţilor vasculari arteriali în timpul sistolei ventriculare stângi.

Flebograma reprezintă înregistrarea grafică a pulsului venos. Pulsul venos nu poate fi palpat pentru că este prea mic.

Fonocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a zgomotelor cardiace.

Apexocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a vibraţiilor produse de contactul apexului cu peretele toracic.

Reglarea funcției cordului se face prin mecanisme intrinseci și extrinseci.

Debitul cardiac (DC)

Proprietățile cordului se referă la cele 5 funcții principale ale cordului: cronotropă, batmotropă, inotropă, dromotropă și tonotropă.

Fiziologia cordului se referă la modul normal de funcționare a cordului.

Din punct de vedere histologic, țesutul muscular cardiac cuprinde:

Anatomia cordului

Aparatul cardiovascular cuprinde ca structură:

Iată valorile normale ale parametrilor aparatului cardiovascular: