CORONAROGRAFIA (ANGIOGRAFIA CORONARIANĂ)
- PRELIMINARII
Coronarografia este actualmente standardul de aur pentru explorarea bolii coronariene, permitând vizualizarea directa a arborelui coronarian dupa injectarea unei substante de contrast. Este o metoda diagnostica pentru gradul de extensie si severitate al coronaropatiilor, responsabile de manifestarile bolii cardiace ischemice (angina pectorala, infarct miocardic). Coronarografia indica medicilor care este tratamentul optim pentru pacientul examinat - medicamentos, interventional sau chirurgical. Cu ajutorul unui cateter (sonda, tub) se patrunde prin abord inghinal în artera femurala si se înainteaza pâna la nivelul aortei, unde se injecteaza o substanta de contrast iodata care opacifiaza arborele coronarian si permite vizualizarea dinamica a fluxului sangvin prin arterele coronare si ramurile lor. Procedura nu necesita anestezie generala, ci doar locala la nivel inghinal; pacientul este treaz si comunica cu medicul, care îi poate transmite si arata pe ecran care este rezultatul investigatiei. Durata unei coronarografii este de 15-30 minute, dupa care pacientul trebuie sa mentina un repaus la pat de 12 ore. Daca se constata leziuni stenotice coronariene, într-o etapa ulterioara se poate practica angioplastie cu stent, prin care se dilata cu un balonas zona stenotica (îngustata) si se monteaza un stent, în vederea mentinerii deschise a zonei dilatate.
- RAPEL AL VASCULARIZATIEI CORDULUI
Cordul este irigat prin cele 2 artere coronare stânga si dreapta, care au originea în sinusurile aortice omonime. Cele 2 artere coronare au traiect subepicardic si dau ramuri transversale - arteriole, care patrund subendocardic. Irigarea cordului se face în cursul diastolei. Circulatia coronariana este considerata o circulatie de tip terminal, cu putine anastomoze (la pacientii cu coronaropatie veche, aflati sub tratament coronarodilatator, se pot dezvolta colaterale care sa asigure o buna irigare a cordului).
Artera coronara stânga are originea în sinusul aortic stâng, merge în segmentul stâng al santului coronar si da 2 ramuri: artera interventriculara anterioara (descendenta anterioara) si artera circumflexa. Artera interventriculara anterioara vascularizeaza peretele anterior al ventriculului stâng, apexul si 2/3 anterioare ale septului interventricular. Artera circumflexa iriga peretele lateral al ventriculului stâng.
Artera coronara dreapta are originea în sinusul aortic drept, merge în segmentul drept al santului coronar si se îndreapta posterior, apoi descendent si se termina ca artera interventriculara posterioara. Artera coronara dreapta - portiunea proximala iriga peretele lateral al ventriculului drept, iar portiunea distala iriga peretele inferior si posterior al ventriculului stâng si 1/3 posterioara a septului interventricular.
Predominenta vascularizatiei de catre una dintre cele 2 artere coronare mari variaza în functie de fiecare individ: circa 60% din populatie prezinta o predominenta a arterei coronare stângi, 20% au o vascularizatie echilibrata si 20% predominenta dreapta.
- CUM SE REALIZEAZA CORONAROGRAFIA?
Procedura se realizeaza în laboratorul de cateterism, unde exista un aparat de radioscopie cu vizualizare în timp real, o masa mobila pe care este asezat pacientul si sistem de vizualizare si înregistrare a examinarii. Pentru fiecare coronarografie sunt necesare sonde de cateterism (diferite pentru coronara stânga si pentru coronara dreapta), mediu de contrast injectabil pe baza de iod, anestezic local si alte materiale sterile (comprese, seringi, ace).
Calea de abord poate fi reprezentata fie de artera femurala (cel mai frecvent folosita), fie de artera radiala sau humerala. Înaintea examinarii, pacientul trebuie sa fie în repaus digestiv si trebuie sa efectueze investigatii privind compozitia sângelui, functia de coagulare si functia renala. Medicul trebuie sa investigheze anamnestic o eventuala alergie la iod a pacientului.
Dupa epilarea prealabila a regiunii inghinofemurale de partea unde se va realiza abordul arterial, pacientul este asezat gol pe masa de examinare si monitorizat cardiorespirator. Se badijoneaza regiunea inghinala cu antiseptic (betadina) si se acopera cu un câmp steril cu fereastra (care se va pozitiona în trigonul lui Scarpa). Coronarografistul este îmbracat în costum chirurgical steril, peste un sort de plumb (cu rol radioprotector). Se efectueaza anestezie locala cu lidocaina (xilina). Se repereaza artera femurala prin palparea pulsului arterial si se realizeaza punctia. Se introduce cateterul prin artera femurala, aorta abdominala, apoi toracica, pâna la orificiul coronarei aproape de radacina aortei. Sonda va patrunde foarte putin în artera coronara. Se verifica pozitia prin injectarea unei doze mici de substanta de contrast iodata. Dupa verificarea pozitionarii corecte a sondei, se injecteaza mediul de contrast si se realizeaza un film, care va fi analizat ulterior pentru a evalua dinamica fluxului sangvin prin artera coronara (medicul coronarografist poate evalua rapid starea coronarei cateterizate prin vizualizarea în timp real a fluxului pe ecranul fluoroscopic). Se fac injectari repetate în diferite proiectii, astfel încât arborele coronarian sa fie cât mai bine vizualizat. În cazul unor stenoze coronariene localizate, se poate practica angioplastie cu balonas, urmata de plasarea unui stent - aceasta interventie se realizeaza printr-o noua coronarografie si consta în utilizarea unei sonde cu balonas cu care se va dilata artera, urmând ca apoi sa se plaseze în zona dilatata un stent, care va mentine artera mereu deschisa si va permite un flux sangvin neobstruat. Daca stenoza este critica, fisurarea placii de aterom prin dilatare poate duce la embolizare distala, motiv pentru care se plaseaza un filtru distal de portiunea de stentare care sa retina eventualul material emboligen. Angioplastia cu stent este o alternativa foarte buna la interventia de bypass coronarian. Pe durata procedurii pacientul poate simti o senzatie de caldura.
La sfârsitul coronarografiei, se retrag sondele si cateterul, dupa care se comprima artera femurala manual timp de 10-15 minute, pentru a preveni formarea unui hematom local. Se aplica un pansament, dupa care pacientul este adus în salon si este instructat sa mentina repausul la pat timp de 12-24 ore de la interventie. O coronarografie simpla dureaza circa 15-30 minute, examinarea nefiind dureroasa.
- INDICATII si ACCIDENTE ALE CORONAROGRAFIEI
Coronarografia este indicata pacientilor cu boala cardiaca ischemica manifesta, în special celor cu angina instabila sau infarct miocardic. Angioplastia cu stent este o tehnica de revascularizare miocardica care se realizeaza atunci când exista una sau 2 stenoze coronariene izolate, fiind o alternativa la chirurgia cardiaca cu bypass coronarian (aceasta din urma fiind indicata în cazul afectarii mai multor vase, la diabetici, în stenozele de trunchi de coronara stânga sau în cazurile cu disfunctie ventriculara stânga). Angioplastia cu stent este eficienta doar daca se trateaza în paralel toti factorii de risc cardiovascular (obezitate, fumat, dislipidemie, diabet zaharat, hipertensiune arteriala) si trebuie obligatoriu urmata de dubla terapie antiplachetara (pentru prevenirea trombozei stentului).
Accidentele care pot aparea în timpul procedurii sunt: alergie sau insuficienta renala secundara administrarii substantie de contrast iodate, hematom/anevrism arterial, hemoragii, formarea unei fistule arteriovenoase, aritmii cardiace.
statistici
căutare personalizată
> myMED > Analize medicale >
> coronarografie
> angioplastie coronariană cu stent
> stentul coronarian si montarea sa
> model de arteră coronară cu modificări aterosclerotice
- CONCLUZII
> Coronarografia (angiografia coronariana) este actualmente cea mai buna metoda de diagnosticare si evaluare a coronaropatiei. Totodata, coronarografia indica medicului care este cea mai buna optiune terapeutica pentru pacientul cu boala coronariana.
> Coronarografia presupune introducerea unui cateter prin artera femurala pâna la radacina aortei, în sinusurile coronare. Prin cateter se introduc sondele de cateterism si se injecteaza o substanta de contrast radiologic iodata, care permite vizualizarea fluxului sangvin prin opacifierea arborelui coronarian. Se pot evidentia, localiza si cuantifica gradul obstructiilor coronariene, care sunt cauza a manifestarilor ischemice. Într-o sedinta ulterioara se poate practica angioplastie ce stent, procedura ce implica dilatarea cu un balonas a arterei coronare îngustate si montarea unui stent.
> Procedura dureaza circa 15-30 minute, si 60-120 minute în cazul în care se practica angioplastie cu stent. Coronarografia nu necesita anestezie generala, ci doar locala, la nivel inghinal. Pe durata procedurii, pacientul este treaz si comunica cu medicul (îi poate semnala acestuia daca apar dureri precordiale, iar medicul îi poate transmite care este severitatea leziunilor coronariene). Dupa examinare, pacientul trebuie sa stea în repaus la pat timp de 12-24 ore si sa consume o cantitate crescuta de lichide.
> Coronarografia, tehnica apartinând cardiologiei interventionale, prezinta riscuri mult mai mici decât chirurgia cardiaca clasica, care se realizeaza cu oprirea cordului si circulatie extracorporeala si care presupune înlocuirea coronarelor cu grefe vasculare prelevate din alte zone ale organismului (de obicei, segmente din vena safena sau vena mamara interna).
> Dupa coronarografie, pacientul trebuie sa efectueze regulat controale la medicul cardiolog.
