myMED.ro

Cancerul este killerul numărul 2 la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. Mulți își pun întrebarea de ce apare cancerul și de ce se îmbolnăvește așa multă lume de cancer?

Deși nu există dovezi, se spune că în trecut, medicii obișnuiau să guste urina pacienților și dacă era dulce puneau diagnosticul de diabet. De la diagnosticul preponderent clinic, medicina din zilele noastre se bazează mai mult pe investigații decât pe partea de anamneză și examen clinic.

Edemul reprezintă acumularea anormală de lichid în ţesutul subcutanat, producând umflarea acestuia.

Persoanele care au amputații de membre descriu adesea senzația vie (și uneori dureroasă) că segmentul corporal respectiv este încă atașat de corp.

Sindromul Ortner sau sindromul cardiovocal definește paralizia nervului laringeu recurent stâng din cauza unei patologii cardiovasculare.

Dintre persoanele adulte din România, se estimează că peste 70% au trăit sau vor trăi experienţa a cel puţin unui eveniment traumatic la un moment dat în viaţa lor, iar trauma psihică este responsabilă pentru aproape 50% din totalul problemelor emoţionale şi psihice.

Xantelasmele palpebrale, xantoamele și arcul cornean reprezintă manifestări ale hiperlipemiei.

Sexul contează atât în frecvența apariției unor boli, cât și în prognosticul lor. Nu este vorba despre afecțiunile aparatului genital (care desigur sunt specifice de sex), ci despre restul bolilor față de care bărbații și femeile au o susceptibilitate diferită.

Amețeala este un simptom frecvent întâlnit în populația generală și se manifestă ca o senzație de instabilitate, clătinare sau leșin.

În mod normal, stările febrile sunt acompaniate de un puls rapid (tahicardie).

Nevralgia intercostală reprezintă inflamația de diferite cauze a unui nerv intercostal și se manifestă prin durere toracică anterioară.

Bolile cronice și degenerative reprezintă principa povară a sănătății publice actuale.

Ganglionii limfatici sunt organe limfoide ce aparțin sistemului imun, ei fiind de fapt stații ale circulației limfatice în care sunt prelucrate antigenele străine.

Glaucomul este o afecțiune cronică oftalmologică caracterizată prin creșterea presiunii intraoculare, scăderea progresivă a vederii și atrofia nervului optic.

Otita reprezintă inflamația localizată la nivelul urechii. Principalele semne și simptome ale inflamațiilor otice sunt secreția otică (otoree), durerea otică (otalgia, otodinia), hipoacuzie (scăderea auzului), tinnitus (țiuituri în urechi) și vertij.

Dincolo de afecțiunile acute severe care sunt rapid diagnosticate  (pentru că produc fie un disconfort mare pacientului, fie o alterare rapidă a stării de sănătate), există unele boli care pot păcăli bolnavul și uneori chiar și medicul.

Embolia grăsoasă se caracterizează prin embolizarea unor particule de grăsime, cel mai adesea în legătură cu o fractură osoasă (de pelvis, femur sau tibie).

Terapia electroconvulsivantă, denumită anterior terapie cu electroșocuri, este o formă de tratament psihiatric care constă în inducerea de convulsii în scop terapeutic, prin aplicarea de electricitate la nivelul scalpului, sub anestezie.

Ciliopatiile reprezintă anomalii morfofuncționale caracterizate prin disfuncția organitelor celulare numite cili.

Cararacta nu este o boală exclusiv a vârstnicilor. Alături de glaucom și retinopatie, ea reprezintă una din complicațiile oculare ale diabetului zaharat.