Prevalenta hipertensiunii arteriale si evaluarea riscului cardiovascular - studiul SEPHAR
PRELIMINARII
Studiul SEPHAR (study for evaluation of prevalence of hypertension and cardiovascular risk in an adult population in Romania) este primul studiu epidemiologic national care a fost derulat în România si a avut ca scop determinarea prevalentei HTA si a unor factori de risc cardiovasculari în rândul populatiei adulte. Studiul s-a desfasurat în perioada februarie-noiembrie 2005 si a fost condus de prof. dr. Maria Dorobantu (seful Clinicii de Medicina Interna si Cardiologie din Spitalul Clinic de Urgenta "Floreasca", Bucuresti, presedinte al Grupului de Lucru de Hipertensiune al SRC în perioada 2002 - 2005).
METODOLOGIE
Motivatia studiului a fost reprezentata de absenta datelor la nivel national despre: prelaventa HTA în populatia generala, profilul pacientului hipertensiv în România, factorii de risc asociati cu HTA, tratamentul pacoentului hipertensiv în România. În studiu au fost inclusi peste 2000 subiecti cu vârsta peste 18 ani, care au fost intervievati pe baza de chestionar si carora li s-a masurat TA (conform recomandarilor ESH), greutatea corporala, înaltimea, circumferinta taliei si li s-a prelevat sânge pentru determinarea glicemiei, profilului lipidic (colesterol total, HDL, LDL, TG) si proteinei C reactive.
REZULTATELE STUDIULUI
HTA, definita prin valori ale tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg, a fost prezenta la 40% din subiecti. Repartitia pe sexe a persoanelor hipertensive a fost: 51% barbati si 49% femei (la grupele de vârsta tinere procentul barbatilor a fost mai mare, iar la vârstnici procentele au fost egale). Dintre acestia, peste 50% nu erau diagnosticati si nu se stiau hipertensivi. Valorile tensiunii arteriale au fost: usoara la 55% dintre subiecti, medie la 29% dintre subiecti, severa la 16% dintre subiecti. Prezenta HTA izolata a fost mai rara decât cea însotita de alti factori de risc cardiovasculari. Din totalul de 42% persoane care se stiau hipertensive, doar 17,8% respectau întocmai tratamentul si îsi controlau eficient valorile TA. La întrebarea "medicul dvs. a observat ca aveti HTA?", 64% dintre respondenti au raspuns negativ. Dintre pacienti cunoscuti hipertensivi, doar 39% erau sub tratament - 37% cu monoterapie (predominant IECA), 43% cu biterapie (combinatia predominanta fiind IECA+diuretic, urmata de beta-blocant+diuretic).
În ceea ce priveste factorii de risc cardiovasculari, obezitatea a fost prezenta la 37% din totalul subiectilor (56% fiind obezi dupa criteriul IMC), mai frecvent la femei decât la barbati la toate categoriile de vârsta, diabetul zaharat a fost identificat la 5% (alti 13% având toleranta alterata la glucoza) iar dislipidemia la 46% din populatia studiata (hipercolesterolemie totala la 24% dintre subiecti, LDL peste 130 mg/dl sau peste 100 mg/dl la diabetici la 24% dintre subiecti, TG peste 150mg/dl la 23% dintre subiecti). 29% dintre cei intervievati erau fumatori, si alti 14% s-au declarat fosti fumatori. Asadar, doar 14% din lotul studiat (reprezentativ pentru populatia adulta a României) nu are niciun factor de risc. În evaluarea obezitatii, pe lânga criteriul IMC, a mai fost folosit si criteriul circumferintei taliei, care este corelat cu grasimea viscerala metabolic activa. În ceea ce priveste repartitia pe zone geografice (facuta dupa datele de la Institutul National de Statistica), cele mai mari procente de hipertensivi, obezi, dislipidemici si diabetici au fost întâlnite în regiunile cu cel mai scazut nivel socio-economic.
Riscul cardiovascular la 10 ani a fost estimat dupa sistemul SCORE (Systematic COronary Risk Evaluation) si a fost în medie de 3,5% (5,4 la barbati fata de 1,7% la femei). 20% dintre subiecti au avut un risc înalt (mai mare de 5%), iar 4% dintre subiecti - toti barbati - un risc foarte înalt (mai mare de 15%). Riscul cardiovascular a fost omogen distribuit pe regiuni greografice. Prevalenta hipercolesterolemiei ca factor de risc CV a fost ridicata (40%), ca si prevalenta hipertensiunii arteriale sistolice (36,6%). Prevalenta fumatului a fost similara cu cea a altor tari europene (27%).
CONCLUZII STATISTICE ALE STUDIULUI SEPHAR (România, 2005)
> 40% din populatia adulta a României sufera de hipertensiune arteriala
> riscul cardiovascular la 10 ani în populatia adulta a României este de 3,5%
> doar una din doua persoane adulte stie ce valori tensionale are si cunoaste complicatiile pe care le poate da hipertensiune arteriala
> din totalul populatiei hipertensive, doar 1/5 respecta întocmai tratamentul si îsi controleaza tensiunea arteriala
Puteti accesa rezumatul articolului original aici.